Florin Cîțu susține că Guvernul are nevoie de inflație mare, iar BNR, prin inacțiune, permite acest lucru. Fostul premier afirmă că inflația ascunde eșecul fiscal, umflând artificial PIB-ul nominal și reducând astfel deficitul și datoria publică raportate la PIB.
Fostul ministru de Finanțe Florin Cîțu a lansat un nou avertisment privind starea economiei românești. El susține că inflația ridicată avantajează Guvernul, pentru că umflă valoarea nominală a PIB-ului.
„Guvernul are nevoie de inflație. Iar BNR, prin inacțiune, o acomodează”, a scris Florin Cîțu pe pagina sa de Facebook. El a precizat că estimarea oficială din buget pentru anul viitor mizează pe un avans economic real de doar 1%, în timp ce Comisia Națională de Strategie și Prognoză a coborât ulterior această cifră la 0,1%, rămânând singura instituție care încă anticipează o creștere.
Fostul premier a semnalat o contradicție: în timp ce creșterea economică reală estimată de CNP a scăzut, valoarea PIB-ului nominal a fost majorată de aceeași instituție. Explicația, spune el, stă într-o inflație mai mare decât cea estimată inițial, care umflă artificial PIB-ul nominal și reduce automat deficitul și datoria publică exprimate ca procent din PIB. „Inflația ascunde astfel eșecul fiscal”, a mai scris Cîțu.
Avertisment privind dobânzile
Fostul premier estimează că majorarea dobânzilor pe piețele internaționale, combinată cu presiunile de pe piața monetară internă, ar putea forța banca centrală să își înăsprească politica monetară.
„Numai că realitatea strică mereu planurile funcționarilor”, a scris Cîțu. El a explicat că scumpirea banilor la nivel mondial creează probleme pentru BNR și că dobânzile interne de pe piața monetară au pornit deja pe un trend ascendent. Fostul premier a reamintit că, de câteva luni, anticipează același scenariu: o creștere a dobânzii cheie, nu o scădere, va fi probabil următoarea decizie a băncii centrale. El consideră că, pentru că BNR nu a majorat dobânda la momentul potrivit, va fi nevoită să o facă acum, într-o economie aflată deja în recesiune.
Fostul ministru a adăugat, ironic, la adresa „specialiștilor”: „ce se întâmplă cu moneda unei țări cu deficit mare, inflație ridicată și o bancă centrală obligată tardiv să înăsprească politica monetară? Place your bets”.
Intervențiile BNR pe piața valutară
Cîțu a criticat și modul în care este prezentată public deprecierea leului. El susține că, în trecut, BNR a intervenit pe piață și pentru a împiedica o apreciere prea puternică a monedei naționale, prin cumpărări de valută.
„Este fascinant cum românii sunt bombardați cu știri alarmiste despre «deprecierea leului», dar nimeni nu le spune că BNR a intervenit ani la rând și în sens invers: a cumpărat valută și a împiedicat aprecierea leului”, a scris fostul premier.
El a estimat că, fără aceste intervenții ale băncii centrale, cursul leului ar fi fost astăzi semnificativ mai mic decât cel actual. „Fără aceste intervenții, cursul ar fi fost astăzi semnificativ mai mic. Sub 3 lei pe euro? Foarte probabil”, a încheiat Florin Cîțu.
