ANAF recunoaște că nu mai poate estima câte persoane lucrează în industria videochatului și nici ce sume intră la bugetul statului din acest domeniu. Situația este surprinzătoare, având în vedere că acum trei ani fostul șef al instituției oferea cifre precise: 5.000 de firme și 400.000 de persoane implicate. Între timp, Antifrauda a găsit sute de cazuri de venituri nedeclarate, iar o asociație din domeniu a ajuns în instanță cu Ministerul Afacerilor Interne.
Industria videochatului continuă să producă venituri consistente în România, dar Fiscul nu mai are o imagine clară asupra ei. ANAF nu poate preciza nici câți oameni activează în acest domeniu, nici cât ajunge la bugetul de stat din taxele plătite de aceștia.
Acum trei ani, lucrurile stăteau altfel. Fostul șef al ANAF vorbea în 2023 despre 5.000 de societăți și circa 400.000 de persoane implicate în videochat. Instituția susține acum că modul actual de clasificare și declarare a activităților nu îi mai permite să stabilească un număr exact al celor care lucrează în domeniu.
Sute de cazuri descoperite de Antifraudă
Inspectorii Antifraudă s-au uitat atent la veniturile care scapă fiscalizării în acest sector. În 2025, autoritățile au anunțat că au găsit cel puțin 500 de persoane din videochat care nu declaraseră venituri de ordinul milioanelor de lei.
Recuperarea banilor este însă dificilă, pentru că o parte dintre entitățile din domeniu sunt localizate în străinătate. Oficialii au explicat situația astfel: „Cei din industria de videochat sau creatorii de conținut (…) au sediul undeva pe o insuliță legată de Canada, te duci cu bărcuța să le duci o notificare din partea noastră”.
Cele 500 de cazuri depistate reprezintă, însă, doar o fracțiune din amploarea pe care chiar conducerea ANAF o descria cu câțiva ani în urmă.
Cifrele pe care ANAF le avea în 2023
Fostul președinte al ANAF, Lucian Heiuș, declara acum trei ani că instituția putea afla informații despre veniturile obținute prin marile platforme de videochat și putea urmări transferurile bancare aferente. „Astăzi, dacă vorbim de veniturile care se obțin de pe platformele de videochat, aflăm orice informație. Există cinci platforme mari, unde orice firmă care funcționează în România pe acest domeniu de activitate are un contract cu ei și de acolo primesc bani. Acești bani intră prin bancă, îi putem urmări. Este un fenomen. Această industrie a videochat-ului a luat o explozie foarte mare în ultima perioadă, în România”, spunea atunci șeful ANAF.
Heiuș menționa existența a 5.000 de societăți cu acest obiect de activitate și estima că aproximativ 400.000 de persoane lucrau în videochat, în condițiile unor câștiguri ridicate.
Lipsă de încadrare, lipsă de date
Într-un răspuns transmis Digi24.ro în 2026, ANAF arată că nu mai poate identifica precis câți contribuabili desfășoară activități în acest domeniu și, implicit, nici sumele plătite de aceștia către stat. Instituția motivează acest lucru prin faptul că videochatul nu apare distinct nici în Clasificarea Ocupațiilor din România, nici în clasificarea CAEN.
„Având în vedere adresa dumneavoastră înregistrată la Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) (…) referitor la contribuabilii care desfășoară activități economice în domeniul menționat, vă comunicăm următoarele: În clasificarea ocupațiilor din România (COR) și clasificarea activităților din economia națională (CAEN) nu este evidențiat distinct și explicit domeniul de tip „videochat”.”
ANAF precizează că aceeași problemă apare și la persoanele fizice care își declară veniturile. Potrivit instituției, veniturile obținute din această activitate nu au o încadrare distinctă în Declarația unică, Formularul 212, prin care persoanele fizice își declară impozitul pe venit și contribuțiile sociale. „Astfel, suntem în imposibilitatea furnizării informațiilor din segmentul economic menționat de dumneavoastră”, se arată în răspunsul primit de sursa citată.
Un litigiu cu Ministerul de Interne
Absența unui cadru legal suficient de clar a generat și un conflict între o asociație din domeniu și Ministerul Afacerilor Interne. Asociația A.D.U.L.T. a cerut MAI să lămurească dacă anumite activități destinate adulților, printre care videochatul, sunt legale sau pot fi încadrate penal. Potrivit comunicatului organizației, disputa urmează să fie soluționată de instanță.
„În esență, Asociația A.D.U.L.T. a cerut Ministerului Afacerilor Interne să precizeze dacă activitățile economice de masaj erotic și videochat destinate adulților, atunci când exclud raporturile sexuale, sexul oral și sexul anal, sunt considerate activități legale sau dacă autoritățile le încadrează în sfera penală și, în acest din urmă caz, în baza cărui text de lege.”
Potrivit asociației, MAI a refuzat să răspundă, invocând lipsa interesului public al informației solicitate. „MAI nu vrea să răspundă la această întrebare, motivând că nu ar fi de interes public, în ciuda faptului că mii de români lucrează în aceste domenii. Miza procesului depășește industria adult. Întrebarea de fond este dacă o autoritate publică poate refuza să explice cetățenilor și antreprenorilor cum interpretează și aplică legea, pentru ca ulterior aceștia să riște controale, închiderea afacerilor sau acuzații penale tocmai din cauza lipsei de claritate”, se arată în comunicatul remis.
Coduri CAEN diferite pentru aceeași activitate
Fără o încadrare dedicată, firmele din acest domeniu folosesc diverse coduri CAEN pentru a se înregistra. Printre acestea se numără CAEN 9609, destinat altor activități de servicii personale neclasificate în altă parte, dar și CAEN 6312, pentru activitățile portalurilor web, respectiv CAEN 6311, pentru prelucrarea datelor, administrarea paginilor web și activități conexe.
Aceeași industrie ajunge, astfel, clasificată în categorii total diferite, de la servicii personale până la activități digitale. Vidul legislativ rezultat ar putea fi eliminat printr-o intervenție a Parlamentului, iar în prezent complică inclusiv combaterea evaziunii fiscale.
