Primarul orașului Cavnic, Vladimir Petruț, avertizează că recalcularea impozitelor și taxelor locale de la începutul anului 2027 ar putea duce la creșteri de 4-5 ori pentru unele locuințe. Edilul PNL spune că viitorul guvern va avea de gestionat o problemă majoră și că, fără măsuri de sprijin financiar pentru oameni, situația va degenera într-un „haos”.
Vladimir Petruț a vorbit despre acest subiect în platoul emisiunii „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”. El a explicat că, potrivit angajamentelor asumate prin PNRR, de la anul 2027 impozitele și taxele locale vor fi recalculate pe baza unei noi grile, construită după valorile notariale.
Simulările făcute de edilul din Cavnic arată că, pentru unele locuințe, impozitele ar putea ajunge să fie de 4-5 ori mai mari decât în prezent. Potrivit lui, acest lucru va crea tensiuni puternice în rândul populației, mai ales în contextul în care salariile sau pensiile românilor rămân, în multe cazuri, modeste.
„Guvernul care se va instala astăzi, mâine, poimâine, dacă se va instala, va avea o mare problemă. Știți că prin PNRR, de la anul 2027, impozite și taxe locale se recalculează sub o altă grilă, după grila notarilor. Iar simulările pe care noi le-am făcut vor fi locuințe pentru care vor crește de 4-5 ori impozitele. Și o să vedeți atunci război. Acel premier care va fi atunci în funcție nu îi va fi ușor împreună cu guvernul pe care îl va conduce, când românii vor trebui să scoată de 4-5 ori în plus bani din buzunar având salarii mai mici sau pensiile mai mici”, a relatat Vladimir Petruț.
Soluții cerute înainte de 2027
Primarul din Cavnic susține că discuțiile cu noul guvern nu mai pot fi amânate. În opinia sa, odată ce angajamentul prin PNRR a fost asumat, modificarea măsurilor nu mai este posibilă, iar singura cale de a evita haosul este acordarea unor ajutoare financiare pentru populație.
Pentru a ilustra amploarea creșterilor, Petruț a oferit un exemplu concret: un apartament de 50 de metri pătrați situat în zona A, impozitat în prezent cu 480 de lei, ar putea ajunge, conform simulărilor realizate împreună cu notarii, la 1.200 sau chiar 1.500 de lei.
„Deci eu cred că discuția cu noul guvern trebuie să fie făcută cât mai repede, repede luată și să se găsească o soluție, pentru că din cât este timp prin asumarea făcută cu PNRR-ul, nu mai poți să le modifici. Și dacă nu vii cu niște ajutoare financiare să ajuți oamenii, va fi un haos, chiar vă spun sincer. Un apartament care astăzi are o impozitare de 480 de lei, să spunem, în zona A, de 50 de metri pătrați, poate ajunge la 1.200 de lei, 1.500 de lei. Avem simularea făcută cu notarii. Deci va fi un haos, să știți”, a adăugat Vladimir Petruț.
Avertisment despre „război și răzbunare”
Edilul a mai atras atenția că, dacă impozitele se vor dubla sau tripla, nemulțumirea populației va crește considerabil. El a amintit că majorări au existat deja la începutul acestui an, însă consecințele viitoare ar putea fi mult mai dure.
„Și în acel moment, gândiți-vă dumneavoastră, când anul acesta, la începutul anului au crescut impozitele, nu chiar cu 30, 40, 50, în funcție de mai mulți indicatori, dar când se vor dubla sau se vor tripla, atunci în ziua noastră război și răzbunare în România. De aceea eu cred că mare atenție cine va forma guvernul și ce fel de guvern va fi”, a mai spus Vladimir Petruț.
Context: cât colectează România din impozitele pe proprietate
Potrivit datelor invocate de Guvern la începutul anului 2026, România colecta 0,55% din PIB din impozitarea proprietăților, în condițiile în care media Uniunii Europene era de 1,85%. Cele mai recente date ale Comisiei Europene, aferente anului 2024, arată însă venituri din impozitele recurente pe proprietate de 0,4% din PIB în România, comparativ cu 0,9% la nivelul UE.
Reforma impozitării proprietăților în funcție de valoarea de piață fusese inclusă inițial în PNRR. Jalonul 237 prevedea dezvoltarea unui sistem informatic pentru evaluarea automată a proprietăților, menit să apropie baza de impozitare de valoarea reală de piață.
În iunie 2026, această reformă a fost eliminată din PNRR, ca urmare a renegocierii planului cu Comisia Europeană. România a anunțat totuși că va menține reforma și o va pune în aplicare separat de condiționalitățile impuse prin PNRR.
Amânarea reformei a afectat deja calendarul fondurilor europene. Guvernul a transmis, în ianuarie 2026, că întârzierile puneau în pericol încasarea unor sume din PNRR aferente cererilor de plată 4 și 5, estimate între 300 și 500 de milioane de euro.
