Milorad Dodik și-a pierdut funcțiile oficiale, dar nu și puterea reală în Republika Srpska. După victoria partidului său la alegerile din 4 octombrie, liderul separatiștilor sârbi cere armată, servicii secrete și taxe proprii pentru entitatea pe care o conduce, iar Bosnia și Herțegovina rămâne blocată pe drumul spre UE, scrie Evropeiska Pravda.
Alegerile din 4 octombrie au fost prezentate drept o șansă pentru Bosnia și Herțegovina de a scăpa de imaginea unei țări aflate în pragul destrămării. Bosniacii au votat atunci pentru trei președinți și doi vicepreședinți, pentru președinții a trei parlamente și pentru peste 500 de deputați. Doar numărul funcțiilor arată cât de complex este sistemul politic al țării și cât de ușor poate fi dezechilibrat.
Înaintea scrutinului exista speranța că separatiștii din Republika Srpska, entitatea sârbă a Bosniei, vor deveni istorie, odată cu proiectul lor de a destrăma integritatea statului. Reînnoirea politică ar fi trebuit facilitată de un pachet de modificări ale legislației electorale, adoptat anterior: alegătorii au fost identificați biometric prin amprente, secțiile de votare au primit scanere digitale pentru buletine și camere video, au apărut registre electronice, iar partidelor le-a fost îngreunată negocierea locurilor din comisiile electorale.
Structura etnică a puterii
Sistemul politic bosniac și legislația electorală rămân însă construite pe diviziunea etnică. Acordurile de la Dayton, temelia statului, recunosc trei popoare constitutive – bosniacii, sârbii și croații –, în timp ce cei care nu aparțin acestor grupuri intră la categoria „alții” și au drepturi mult limitate de a alege și de a fi aleși. Fiecare dintre cele trei popoare desemnează câte un membru al Prezidenției Bosniei, un fel de „președinție colectivă” a țării.
Pentru locul rezervat bosniacilor au candidat patru oameni politici. Potrivit rezultatelor preliminare, a câștigat Denis Bećirović, membru în funcție al Prezidenției, susținut de coaliția „Uniți pentru statul Bosnia și Herțegovina”, care reunește 14 partide. Coaliția se revendică de centru, civică și pro-bosniacă, proeuropeană și atașată instituțiilor democratice, deși ideologic este foarte eterogenă, ceea ce îi va complica lui Bećirović activitatea. Acesta promite un model civic și proeuropean pentru Bosnia și condamnă încercările lui Dodik și ale partidului său, Alianța Social-Democraților Independenți (SNSD), de a rupe Republika Srpska de restul statului. Bećirović are o poziție proucraineană, condamnă agresiunea rusă, vede în Rusia o amenințare inclusiv pentru Bosnia și nu întreține relații cu Kremlinul. Pentru el, orientarea euroatlantică rămâne singurul instrument credibil pentru securitatea pe termen lung, stabilitatea și integritatea teritorială a țării.
Din partea croaților a câștigat Darijana Filipović, susținută de Uniunea Democrată Croată (HDZ), formațiune înrudită cu partidul omonim condus de premierul croat Andrej Plenković și sprijinită consistent de autoritățile de la Zagreb. Orientarea sa este clar proocidentală: susține aderarea Bosniei la UE și la NATO, condamnă agresiunea rusă și sprijină sancțiunile occidentale împotriva Moscovei. În politica externă, pozițiile președinților bosniac și croat sunt așadar apropiate. În plan intern, lucrurile se complică mult.
Miza celei de-a treia entități
Bosnia este formată în prezent din două entități: Federația Bosniei și Herțegovinei, bosniaco-croată, și Republika Srpska. Filipović nu exclude crearea unei a treia entități, de data aceasta croată, o idee care permite frecvent alianțe tactice între croați și separatiștii sârbi ai lui Dodik. Din acest punct de vedere, noua președintă este opusul predecesorului său, Željko Komšić, liderul „Frontului Democrat”, care a susținut renunțarea la împărțirea în popoare constitutive și neconstitutive – o schimbare ce ar fi presupus resetarea completă a sistemului politic. Komšić și-a explicat poziția într-un interviu pentru publicația ucraineană Evropeiska Pravda, dar o asemenea abordare rămâne puțin populară în Bosnia.
„Este evident că a avut loc o omogenizare etnică, adică votul după criteriul etnic, pe întreg teritoriul țării. Rezultatele arată că ideea unui stat civic nu are deocamdată sprijin larg în rândul alegătorilor”, a comentat Komšić propria înfrângere.
Principala amenințare la adresa unității Bosniei nu vine însă din dorința croaților de a-și schimba statutul constituțional, ci din separatismul Republicii Srpska. În acest context, contează decisiv faptul că a fost realeasă președinta din partea sârbilor bosniaci, Željka Cvijanović, reprezentanta partidului lui Milorad Dodik și colaboratoarea sa de mulți ani, descris drept „prietenul lui Putin”.
Cvijanović împărtășește integral pozițiile lui Dodik: susține agresiunea rusă împotriva Ucrainei, se opune aderării Bosniei la NATO, a participat la Belgrad la înmormântarea criminalului de război Ratko Mladić, susține „prietenia” cu Rusia și este adeptă a conceptului „lumii sârbe”. Oficial nu se declară împotriva aderării la UE, dar formulează rezerve care ar face, în practică, acest parcurs imposibil. Victoria ei înseamnă că activitatea celui mai important organ constituțional al Bosniei va rămâne probabil blocată, din moment ce toate deciziile se iau prin consensul celor trei președinți, iar tactica lui Dodik constă tocmai în blocarea instituțiilor comune.
Dodik, suspendat dar activ
Dodik, care a fost la rândul său membru al Prezidenției din partea sârbilor, este suspendat din funcții politice timp de șase ani și jumătate, pentru că a ignorat deciziile înaltului reprezentant pentru Bosnia și Herțegovina, funcție prevăzută tot de Acordurile de la Dayton. Alegerile ar fi putut, teoretic, să-i slăbească influența și să ofere țării o șansă de dezvoltare.
Deși nu a participat oficial la campanie, Dodik a rămas de fapt cel mai activ jucător din Republika Srpska. Partidul său, SNSD, a păstrat primul loc în parlamentul regional, cu 39% din voturi, adică 34 de mandate din 83 – cu cinci mai multe decât are în prezent. Cu cinci zile înainte de alegeri, Dodik a zburat la Moscova, unde s-a întâlnit cu Vladimir Putin. Cei doi au discutat despre „tratamentul nedrept” aplicat sârbilor, despre „discreditarea” lor și despre „răul care vine din cancelariile de la Bruxelles”. La scrutinul din Republika Srpska a ajuns și un adevărat „desant” de „observatori” ruși, majoritatea având, potrivit presei locale, legături cu armata și serviciile secrete ruse.
După alegeri, Dodik a mulțumit pentru victorie nu doar lui Putin, ci și președintelui american Donald Trump, care anul trecut a ridicat sancțiunile impuse atât liderului sârb, cât și membrilor familiei sale.
„Dacă nu ar fi fost victoria extraordinară a lui Donald Trump, am fi fost probabil azi cadavre politice. Dar acum, datorită noilor circumstanțe, suntem învingători politici”, a declarat el.
Victoria de la 4 octombrie confirmă că Dodik controlează pe deplin situația din Republika Srpska, în ciuda restricțiilor judiciare care îl vizează. Rezultatul îi oferă totodată pârghii pentru a continua presiunea asupra autorităților centrale de la Sarajevo. Dodik a anunțat deja că Republika Srpska va cere o armată proprie, poliție de frontieră, servicii de informații proprii și colectarea independentă a taxelor indirecte. Astfel, notează Evropeiska Pravda, șansele ca Bosnia să iasă din zona gri se reduc și mai mult.
