Publicația POLITICO susține că administrația Trump ar fi făcut presiuni asupra unor aliați europeni, inclusiv România, pentru ca aceștia să-și reconsidere participarea la o conferință despre dezinformare organizată la Vilnius.
Acuzația vine la scurt timp după un articol similar al Wall Street Journal, care implica tot România, în legătură cu presiuni pentru achiziția de gaze americane.
Presa americană ostilă republicanilor continuă seria de atacuri la adresa administrației Trump. De această dată, POLITICO, publicație cunoscută pentru poziția sa critică față de președintele american, scrie că Washingtonul ar fi presat mai mulți aliați europeni, printre care și România, să-și reconsidere prezența la o conferință internațională despre dezinformare, organizată la Vilnius.
Acuzațiile apar cu mai puțin de o lună înainte de alegerile pentru Congresul american, scrutin în care republicanii riscă să piardă majoritatea în fața democraților.
Precedentul Wall Street Journal
Seria acuzațiilor a fost deschisă de Wall Street Journal, altă publicație cu poziții critice la adresa lui Trump, într-un articol care a implicat tot numele României. Potrivit acestuia, administrația americană, prin ambasadoarea SUA în Grecia, Kimberly Guilfoyle, ar fi presat autoritățile de la București să cumpere gaze naturale din Statele Unite.
Atât administrația americană, cât și oficialii români au negat în repetate rânduri aceste acuzații. Nicio dovadă publică nu a fost prezentată până acum, iar informațiile se bazează exclusiv pe surse citate de publicații, fără documente care să le confirme.
Contextul politic intern american este tensionat: democrații urmăresc preluarea puterii în Congres și limitarea prerogativelor lui Trump, care a acuzat chiar riscul unei puneri sub acuzare. Procedura presupune formularea unor acuzații oficiale de către Camera Reprezentanților, judecarea cazului în Senat și, pentru înlăturarea din funcție, votul a două treimi dintre senatori.
Presiuni pentru retragerea de la conferința din Vilnius
Potrivit POLITICO, administrația Trump ar fi presat oficiali diplomatici din Uniunea Europeană, Canada și Lituania să se retragă de la conferința internațională dedicată combaterii dezinformării, organizată miercuri și joi la Vilnius. Publicația susține că ar fi consultat extrase dintr-o cablogramă a Departamentului de Stat, potrivit căreia ambasadele americane din mai multe țări europene, dar și reprezentanții SUA pe lângă UE, ar fi primit instrucțiuni să transmită nemulțumirea Washingtonului față de unele teme ale evenimentului.
Printre ambasadele menționate în document s-ar afla cele din Franța, Norvegia, România și Polonia. Acestea ar fi fost instruite să comunice verbal, nu în scris, nemulțumirea față de panelurile în care Statele Unite ar fi fost prezentate drept o amenințare în materie de dezinformare.
Departamentul de Stat ar fi cerut totodată oficialilor americani să verifice dacă guvernele acestor țări sunt de acord cu descrierea Statelor Unite drept un actor de „manipulare și interferență străină a informațiilor”, cunoscut prin acronimul FIMI. Potrivit POLITICO, unele dintre țările contactate ar fi fost îndemnate să-și reconsidere participarea la eveniment, deși nu toate ar fi primit această solicitare.
România a rămas pe lista participanților
România, Norvegia și Polonia au rămas în continuare pe agenda conferinței, potrivit publicației, care precizează că ministerele de Externe din cele trei țări nu au răspuns solicitărilor de comentarii. În cazul Franței, oficialii americani ar fi contactat Ministerul de Externe de la Paris, însă Franța nu s-ar fi retras de la eveniment.
Canada și Lituania, în schimb, ar fi renunțat la sprijinul public pentru conferință după discuțiile cu partea americană. Serviciul European de Acțiune Externă, structura diplomatică a UE, ar fi fost eliminat din programul oficial. POLITICO susține că a analizat fotografii de la eveniment în care siglele serviciilor diplomatice din Canada, Lituania și UE apar acoperite pe materialele conferinței, Franța rămânând singurul „susținător principal”.
Reprezentanții Serviciului European de Acțiune Externă și ai Ministerului de Externe din Lituania ar fi explicat retragerea prin faptul că unele teme ale conferinței nu ar fi corespuns pozițiilor oficiale ale instituțiilor lor.
Panelurile care au deranjat Washingtonul
Potrivit POLITICO, administrația Trump ar fi fost nemulțumită de existența unor paneluri care prezentau Statele Unite drept un posibil actor de dezinformare. Unul dintre acestea, intitulat „SUA ca amenințare FIMI: recunoașteți, adaptați-vă, ripostați”, ar fi analizat modul în care Statele Unite ar fi devenit o amenințare pentru Europa în acest domeniu. La panel ar fi participat doi cercetători americani și un fost oficial CIA.
Un alt panel, „Sub atac: Cum face față comunitatea de combatere a dezinformării presiunilor guvernului SUA”, ar fi abordat inclusiv posibilitatea ca guvernul american să impună interdicții de călătorie unor persoane din Europa. Cablograma Departamentului de Stat, citată de POLITICO, ar susține că prezentarea Statelor Unite ca actor FIMI reprezintă o „falsă echivalență” cu Rusia și China și ar diminua amploarea presupusei interferențe ruse și chineze în democrațiile occidentale.
Un oficial american familiarizat cu situația, citat sub protecția anonimatului, ar fi confirmat că Departamentul de Stat a cerut unor țări să-și reconsidere participarea la conferință.
Noul articol al POLITICO vine după informațiile publicate anterior de Wall Street Journal, care implicau tot România, în legătură cu presiunile atribuite ambasadoarei Kimberly Guilfoyle pentru achiziția de gaze americane. Și în acest caz, atât partea americană, cât și oficialii români au negat acuzațiile, iar niciun document public nu a fost prezentat pentru a le susține, informațiile bazându-se pe surse citate sub protecția anonimatului.
