Rafinăria Petrotel-Lukoil din Ploiești, oprită de aproape un an și aflată în insolvență, ar putea fi preluată de un consorțiu condus de miliardarul american Todd Boehly, fost patron al clubului Chelsea. Administrația Trump susține oferta, parte a unei tranzacții de aproximativ 20 de miliarde de dolari care vizează toate activele internaționale ale grupului rus Lukoil, inclusiv rafinării din România, Bulgaria și Olanda.
Publicația americană New York Post, care citează surse guvernamentale, scrie că administrația Trump sprijină oferta consorțiului lui Todd Boehly. Din acest grup de investitori face parte și Corporația Financiară pentru Dezvoltare Internațională a Statelor Unite (DFC), instituție financiară a guvernului federal american.
Tranzacția ar include rafinăriile Lukoil din Bulgaria, România și Olanda, dar și exploatări petroliere și alte active internaționale ale grupului rus. Portofoliul de extracție vizat produce peste 350.000 de barili de petrol pe zi — o cifră care se referă strict la activele petroliere, nu la capacitatea celor trei rafinării europene.
Potrivit publicației americane, operațiunea ar putea aduce venituri de ordinul miliardelor de dolari pentru Trezoreria SUA, prin participarea DFC la structura investiției. Aceste câștiguri rămân însă ipotetice, condiționate de finalizarea tranzacției și de performanța ulterioară a activelor. Informațiile completează dezvăluirile publicate în septembrie de Financial Times, potrivit cărora Boehly și-ar fi asigurat sprijinul administrației americane și al unor investitori influenți din regiunea Golfului Persic, printre care și persoane cu legături cu familia Trump.
Capacitate de 2,4 milioane de tone pe an
Pentru România, miza este viitorul rafinăriei Petrotel-Lukoil din Ploiești, una dintre cele trei mari rafinării ale țării. Capacitatea instalată este de aproximativ 2,4 milioane de tone de țiței pe an, adică circa 20% din capacitatea națională de rafinare.
Activitatea a fost oprită în octombrie 2025, pentru o revizie tehnică programată. Producția nu a mai fost reluată după finalizarea lucrărilor, din cauza sancțiunilor impuse de Washington companiei ruse Lukoil. Situația financiară s-a deteriorat rapid, iar pe 26 august 2026 Tribunalul Prahova a deschis procedura generală de insolvență a Petrotel-Lukoil, la cererea companiei.
Mediafax a publicat, pe baza documentelor instanței și a declarațiilor conducerii Petrotel, datoriile acumulate: aproximativ 247 de milioane de lei către furnizori și circa 225 de milioane de euro către Litasco, acționarul majoritar care a finanțat activitatea rafinăriei. Criza a lovit și firmele românești care au lucrat la rafinărie — mai multe companii au reclamat facturi neachitate de aproximativ 30 de milioane de euro. La Petrotel lucrează peste 500 de angajați, iar grupul Lukoil are în total circa 3.500 de salariați în România, inclusiv în distribuție.
„Suntem pregătiți tehnic de repornire”
Conducerea rafinăriei susține că instalațiile sunt conservate și pot fi repornite, cu condiția îndeplinirii unor cerințe juridice, comerciale și financiare. „Teoretic, suntem pregătiți tehnic de repornire, doar să facem testele necesare”, declara Dan Dănulescu, directorul general executiv al Petrotel-Lukoil, într-un interviu acordat Mediafax în septembrie.
Dănulescu a precizat că problema reală nu ține de starea tehnică a instalațiilor, ci de imposibilitatea derulării în siguranță juridică a operațiunilor comerciale, bancare și de aprovizionare, din cauza sancțiunilor internaționale. O eventuală preluare de către investitori americani ar putea deschide calea reluării producției, dar nu ar rezolva automat toate problemele existente — noul proprietar ar trebui să clarifice situația creditorilor, finanțarea activității și relațiile cu furnizorii.
Activele Lukoil din România depășesc rafinăria Petrotel. Grupul rus operează și o rețea națională de aproximativ 320 de benzinării, plus depozite de carburanți și alte activități conexe. În februarie 2026, prin Hotărârea nr. 69/2026, Guvernul României a instituit măsura supravegherii extinse asupra a patru entități asociate grupului: Lukoil România, Petrotel-Lukoil, Lukoil Lubricants East Europe și sucursala bucureșteană Lukoil Overseas Atash. Decizia a fost motivată prin necesitatea protejării intereselor economice și a securității energetice naționale, în contextul efectelor sancțiunilor americane asupra pieței românești. Documentele care au însoțit decizia avertizau asupra riscurilor privind blocarea activităților Lukoil, de la aprovizionarea stațiilor de carburanți până la funcționarea lanțurilor logistice.
Reluarea producției la Ploiești ar putea reduce dependența României de importurile de produse petroliere finite, într-un moment în care piața energetică internațională este afectată de războaiele din Ucraina și Orientul Mijlociu. Asta nu înseamnă însă și o scădere imediată a prețurilor la pompă.
Termene la Tribunalul Prahova și retragerea Carlyle
O eventuală schimbare de proprietar trebuie corelată cu procedura de insolvență aflată în derulare. Tribunalul Prahova a stabilit 23 octombrie ca termen pentru definitivarea tabelului creanțelor, iar următorul termen în dosar este fixat pentru 4 noiembrie 2026.
Vineri, 9 octombrie, negocierile internaționale au cunoscut o schimbare: grupul american de investiții Carlyle a anunțat că nu mai urmărește activ achiziționarea activelor internaționale ale Lukoil. Potrivit Reuters, Carlyle ajunsese încă din ianuarie 2026 la o înțelegere preliminară privind achiziția activelor, cu excepția celor din Kazahstan, și purtase discuții atât cu investitori din Abu Dhabi, cât și cu DFC. Retragerea Carlyle elimină unul dintre principalii competitori ai consorțiului condus de Todd Boehly, fără însă a garanta că oferta miliardarului american va fi acceptată.
Portofoliul internațional al Lukoil a atras interesul mai multor grupuri financiare și petroliere, printre care și ExxonMobil. De-a lungul procesului, evaluările vehiculate au fost cuprinse în jurul a 20-22 de miliarde de dolari.
Rolul OFAC și condițiile americane
Finalizarea operațiunii depinde decisiv de Departamentul Trezoreriei din Statele Unite, prin Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC). Autoritățile americane au prelungit până la 22 octombrie 2026 valabilitatea Licenței Generale 131J, care permite negocieri și încheierea unor contracte condiționate pentru vânzarea activelor internaționale ale Lukoil. Licența nu permite însă transferul efectiv al proprietății — pentru acesta este nevoie de o autorizare separată din partea OFAC.
Condițiile impuse de Washington presupun ruperea legăturilor dintre activele vândute și grupul rus, precum și blocarea sumelor datorate Lukoil în conturi aflate sub jurisdicție americană, până la ridicarea sancțiunilor. Chiar dacă activele sunt evaluate la aproximativ 20 de miliarde de dolari, tranzacția nu ar trebui să ofere grupului rus acces imediat la această sumă. Pentru rafinăria Petrotel, autoritățile și conducerea companiei au discutat separat posibilitatea obținerii unei licențe specifice, care să permită reluarea operațiunilor comerciale fără încălcarea sancțiunilor americane.
