Ministerul Economiei lucrează la un pachet de măsuri pentru industria auto, în special pentru uzina Dacia de la Mioveni, după ce conducerea Renault a avertizat în repetate rânduri că producția din România și-a pierdut din competitivitate. Un document oficial recunoaște că țara noastră a rămas în urmă față de Maroc, Turcia, Spania și Slovenia și atrage atenția că viitoarele investiții ale grupului Renault ar putea ajunge în alte state.
Documentul, consultat de Profit.ro și intitulat „Situația Uzinei Dacia de la Mioveni”, poartă semnătura ministrului de resort. El cuprinde o analiză a problemelor industriei auto românești și o listă de propuneri care urmează să fie discutate la nivel guvernamental și european.
Potrivit Profit.ro, materialul vine după ce conducerea Dacia și cea a Renault Group au atras public atenția că majorarea costurilor de producție din România poate periclita atribuirea unor proiecte industriale viitoare pentru uzina de la Mioveni.
Ministerul Economiei recunoaște, la rândul său, că sectorul trece printr-un moment dificil, cauzat atât de probleme structurale interne, cât și de scăderea cererii pe piețele externe. „Industria auto națională se confruntă cu o criză profundă, marcată de provocări structurale majore și o scădere severă a indicatorilor de performanță”, se arată în document.
Producția, în scădere constantă
Cifrele din document arată o cădere clară a producției de automobile, după un an 2024 record. Atunci, uzinele Dacia de la Mioveni și Ford Otosan de la Craiova au scos împreună 560.102 automobile, cu 9,17% mai multe decât în 2023. Dacia a contribuit cu 309.432 de unități, iar Ford Otosan cu 250.670.
În 2025, totalul celor două fabrici a scăzut la 545.510 automobile, adică o diminuare de 2,6%. Dacia a produs 297.182 de vehicule, iar Ford Otosan 248.328.
Tendința negativă s-a accentuat în prima jumătate a lui 2026: cele două uzine au produs împreună 247.972 de automobile, cu 12,7% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului anterior. Dacia a realizat 129.404 automobile în primele șase luni, iar Ford Otosan 118.568.
Ministerul avertizează că, dacă acest ritm se menține, fabrica de la Mioveni ar putea încheia anul cu sub 250.000 de automobile produse, mult sub rezultatele din anii trecuți.
Datele ulterioare, publicate de Asociația Constructorilor de Automobile din România (ACAROM), confirmă aceeași direcție. În primele opt luni din 2026, producția națională a fost de 319.750 de automobile, în scădere cu 7,8% față de aceeași perioadă din 2025. Din acestea, 169.014 au ieșit de pe linia de la Mioveni, iar 150.736 de la Craiova.
Peste 1.700 de locuri de muncă pierdute
Scăderea producției a afectat deja locurile de muncă din sector. Documentul Ministerului Economiei arată că industria auto a pierdut peste 1.700 de posturi, pe fondul ajustării activității industriale.
La Dacia, compania a demarat în 2026 două programe de plecări voluntare, prin care salariații pot alege să își încheie contractele de muncă în schimbul unor compensații financiare. Cel mai recent astfel de program a fost lansat la începutul lunii octombrie, după ce Dacia anunțase deja că trebuie să își adapteze numărul de angajați la noile volume de producție.
Ministerul subliniază că efectele nu se opresc la poarta uzinei, ci se extind la furnizori și la comunitățile locale care depind de producția auto. Potrivit documentului, întârzierea unor măsuri de sprijin, corelate cu ajustarea politicilor fiscale, riscă să transforme pierderea de competitivitate într-un fenomen greu de reparat.
Ce măsuri propune Ministerul Economiei
Autoritățile iau în calcul mai multe intervenții menite să reducă costurile de producție și să stimuleze cererea de mașini noi. Până acum, este vorba doar de propuneri și direcții de lucru, nu de decizii guvernamentale adoptate.
Una dintre priorități este realizarea unei foi de parcurs pentru energie, care să ducă la prețuri mai mici pentru industrie. Ministerul consideră costul ridicat al energiei drept unul dintre principalele dezavantaje ale producătorilor români.
O altă propunere vizează prelungirea programului Rabla în intervalul 2027-2030, atât pentru persoane fizice, cât și pentru firme, cu un buget cel puțin la fel de mare ca cel din 2024. Practic, ministerul propune revenirea la o finanțare mult mai generoasă decât cea din 2025 și 2026, ani în care bugetul programului a fost tăiat substanțial.
Ministerul susține și adoptarea rapidă a mecanismelor din pachetul european Omnibus pentru industria auto, care vizează reducerea birocrației și a costurilor pentru producători. Printre măsurile avute în vedere se numără introducerea în legislația națională a noii categorii europene de automobile mici și ieftine, precum și scutirea anumitor vehicule comerciale electrice din categoria N2 de obligațiile privind limitatoarele de viteză și tahografele în transportul intern, în condițiile ce vor fi stabilite prin legislație.
Documentul mai propune flexibilizarea regulilor europene privind emisiile de CO2 și întărirea instrumentelor comerciale prin care producătorii europeni să fie apărați de ceea ce este considerată concurență neloială.
România, depășită de Maroc și Turcia
Una dintre concluziile importante ale documentului ține de pierderea avantajelor competitive ale României în rețelele industriale internaționale. Ministerul Economiei recunoaște un deficit mare de competitivitate față de Maroc, Turcia, Spania și Slovenia, țări unde Renault Group sau Ford au capacități de producție și care concurează pentru proiecte industriale destinate pieței europene.
Autoritățile identifică trei cauze principale ale acestei situații: creșterea costurilor cu energia, presiunile salariale și fiscalitatea ridicată. Potrivit evaluării ministerului, aceste evoluții au transformat România dintr-o destinație industrială atractivă într-o opțiune privită ca mai riscantă pentru viitoarele investiții ale Renault.
Situația este cu atât mai sensibilă pentru uzina de la Mioveni, care concurează cu alte fabrici ale grupului pentru alocarea noilor modele. Conducerea Renault a avertizat deja că menținerea producției actuale nu garantează automat atribuirea unor proiecte viitoare. În septembrie, reprezentanții Dacia au explicat că fabrica trebuie să își îmbunătățească performanțele și costurile pentru a putea atrage noi modele. Conducerea mărcii a precizat, în același timp, că nu există niciun plan de închidere a uzinei de la Mioveni.
Criticile directorului general al Renault
Documentul Ministerului Economiei apare la câteva zile după declarațiile făcute pentru Profit.ro de François Provost, directorul general al Renault Group. Acesta a criticat printre altele modul în care funcționează programul Rabla, arătând că statul român acordă sprijin financiar comparabil atât pentru mașinile produse local, cât și pentru cele importate din afara Europei.
Provost a pus sub semnul întrebării folosirea banilor publici pentru subvenționarea importurilor, în condițiile în care producția auto locală susține locuri de muncă și o rețea întinsă de furnizori. Șeful Renault a precizat că uzina Dacia din România are aproximativ 10.000 de angajați, la care se adaugă salariații companiilor furnizoare, subliniind diferența dintre contribuția economică a producătorilor locali și cea a importatorilor.
Totodată, Provost a spus că grupul este pregătit să concureze cu producătorii chinezi, dar a cerut autorităților să își asume propriile responsabilități pentru menținerea unei industrii auto competitive. Directorul Renault a solicitat în mod special măsuri pentru reducerea costurilor cu energia electrică, pe care le consideră prea mari pentru activitatea industrială din România.
Dezbaterea europeană continuă
Problemele semnalate de Renault se înscriu într-o discuție mai largă despre viitorul industriei auto europene. Comisia Europeană a prezentat, în decembrie 2025, un pachet de propuneri care urmărește reducerea sarcinilor administrative, facilitarea trecerii la vehicule cu emisii reduse și creșterea competitivității producătorilor europeni.
Miercuri, 14 octombrie 2026, Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a cerut accelerarea negocierilor pe marginea acestui pachet legislativ, astfel încât forma sa finală să poată fi adoptată la începutul anului viitor. Organizația a insistat asupra nevoii unui cadru de reglementare care să permită, în același timp, reducerea emisiilor, păstrarea locurilor de muncă și protejarea capacităților de producție din Europa.
