Agenția Internațională pentru Energie avertizează că motorina ar putea rămâne insuficientă pe piețele internaționale până în a doua jumătate a anului 2027. Chiar dacă producția mondială de petrol își va reveni anul viitor, deficitul de combustibil rafinat riscă să mențină prețurile ridicate.
Conflictele din Rusia și Orientul Mijlociu au redus exporturile și au golit stocurile la niveluri minime.
Agenția Internațională pentru Energie (AIE) trage un semnal de alarmă privind disponibilitatea motorinei pe plan global. Potrivit instituției, deficitul s-ar putea prelungi până în a doua jumătate a anului 2027, chiar dacă producția mondială de petrol își revine anul viitor. Perturbările provocate de conflictele din Orientul Mijlociu și Rusia au redus exporturile, au grăbit consumul din rezerve și au împins prețurile produselor rafinate spre niveluri record.
Rafinarea, veriga slabă a lanțului
Revenirea producției de țiței nu aduce automat și o revenire rapidă a cantității de motorină disponibilă. Între petrolul extras din sol și combustibilul ajuns la pompă există o etapă obligatorie: rafinarea. Dacă instalațiile de rafinare sunt avariate, funcționează la capacitate redusă sau nu pot livra cantități suficiente, piața rămâne sub presiune chiar dacă oferta de țiței brut crește.
Pentru consumatori, această distincție are efecte concrete. Motorina alimentează transportul rutier de mărfuri, agricultura și o bună parte din activitatea industrială. Când combustibilul se scumpește, companiile suportă costuri mai mari, pe care le pot transfera, integral sau parțial, în prețurile produselor și serviciilor.
Exporturi în scădere, stocuri la minime istorice
Datele AIE arată că, în septembrie, exporturile de motorină din Rusia și Orientul Mijlociu au fost cu 1,3 milioane de barili pe zi mai mici decât ar fi fost în lipsa acestor perturbări. Diferența reprezintă aproximativ 4,5% din cererea mondială estimată pentru motorină și combustibil de încălzire în acest an. Livrările suplimentare din alte regiuni au acoperit doar parțial aceste pierderi.
În același timp, stocurile mondiale de petrol și produse petroliere monitorizate de AIE au continuat să scadă. La finalul lunii septembrie, acestea erau cu 509 milioane de barili sub nivelul înregistrat la sfârșitul lunii februarie, înainte de escaladarea conflictului. Potrivit agenției, stocurile terestre au coborât la cele mai reduse niveluri din cel puțin 2016.
Situația este agravată de faptul că, în mod normal, stocurile ar trebui să se refacă înaintea sezonului rece, perioadă în care cererea de combustibili de încălzire crește. În realitate, perturbările din aprovizionare au forțat piața să consume din rezerve tocmai când ar fi fost nevoie de acumulare.
Revenirea rafinăriilor, un proces lent
AIE estimează că activitatea rafinăriilor se va redresa spre finalul lui 2026 și pe parcursul anului 2027. Chiar și așa, producția suplimentară nu va acoperi imediat deficitul deja acumulat. Piața motorinei ar putea ajunge la un excedent în primul trimestru din 2027, însă stocurile pierdute în 2026 ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru refacere. Din acest motiv, agenția anticipează că aprovizionarea va rămâne tensionată până în a doua parte a anului viitor.
Un indicator important al crizei este distanța tot mai mare dintre prețul țițeiului brut și cel al motorinei rafinate. În septembrie, marjele de rafinare pentru motorină au urcat la niveluri record, apropiate de 95 de dolari pe baril, potrivit datelor citate de Reuters. Aceste marje arată diferența dintre valoarea produsului rafinat și costul țițeiului folosit, înainte de a include celelalte cheltuieli ale rafinăriei. Nivelul lor ridicat confirmă faptul că motorina este scumpă în raport cu materia primă din care provine.
Cauza ține de disponibilitatea redusă a produsului finit. Atacurile asupra infrastructurii energetice, scăderea capacităților de rafinare și dificultățile de transport au lovit deopotrivă Rusia și Orientul Mijlociu. În acest context, cumpărătorii se luptă pentru volume mai mici de motorină, iar prețurile cresc mai rapid decât cele ale petrolului brut.
De ce prețul petrolului nu explică totul
Această situație demonstrează că urmărirea cotației Brent, singură, nu este suficientă pentru a anticipa costul carburanților. Petrolul rămâne materia primă, dar prețul motorinei depinde și de capacitatea de rafinare, de cererea pentru produsul finit, de nivelul stocurilor și de costurile de transport.
Prețul de la pompă nu reacționează automat și imediat la cotația petrolului. Între cele două se interpun mai multe elemente: costul țițeiului, rafinarea, transportul și distribuția, taxele, cursul de schimb și marjele comerciale. În plus, petrolul brut și motorina funcționează pe piețe diferite. Chiar dacă prețul petrolului scade, motorina poate rămâne scumpă atât timp cât rafinăriile nu produc suficient sau stocurile sunt reduse. Costurile de transport și primele de risc asociate rutelor maritime pot menține, la rândul lor, presiunea asupra prețurilor.
Există și un decalaj temporal de luat în calcul. Carburanții vânduți astăzi pot proveni din achiziții și stocuri făcute anterior, la alte prețuri. De aceea, schimbările din cotațiile internaționale ajung în prețurile finale în funcție de condițiile de aprovizionare și de structura costurilor fiecărui distribuitor. În sens invers, o scădere a petrolului nu garantează o ieftinire proporțională la pompă: dacă motorina rămâne rară sau costurile de rafinare și transport cresc, efectul scăderii materiei prime poate fi anulat de celelalte componente.
Ce înseamnă asta pentru România
Pentru România, evoluția pieței internaționale contează direct, pentru că prețul carburanților afectează atât bugetele gospodăriilor, cât și activitatea firmelor. Transportatorii, fermierii și producătorii care folosesc utilaje sau livrează mărfuri simt imediat variațiile prețului motorinei.
Dacă motorina rămâne scumpă, companiile pot încerca să transfere o parte din costurile suplimentare către clienți. Efectul se poate vedea în prețurile alimentelor, ale produselor transportate și ale unor servicii. Cât de mult se transferă depinde însă de concurență, de contractele comerciale și de capacitatea firmelor de a absorbi parte din costuri.
Prețul final din țară este influențat și de fiscalitate. Accizele și TVA-ul reprezintă componente importante ale prețului la pompă, iar modificările de taxe pot amplifica sau atenua efectul cotațiilor internaționale. Cursul leului față de dolar poate influența, de asemenea, costul aprovizionării, întrucât petrolul și multe produse petroliere se tranzacționează în dolari. Aceste diferențe de fiscalitate și de politici publice explică de ce prețurile pot varia semnificativ între state europene, chiar și atunci când acestea sunt expuse la evoluții similare pe piețele internaționale.
Rezervele de urgență, mobilizate parțial
Statele membre AIE au început să elibereze petrol și produse petroliere din rezervele de urgență, pentru a compensa parte din pierderile de aprovizionare. Angajamentul inițial de 400 de milioane de barili a fost majorat la 426 de milioane, iar până la finalul lunii septembrie fuseseră eliberați 331 de milioane de barili, potrivit datelor prezentate de agenție.
Aceste cantități pot reduce presiunea pe termen scurt, însă efectul depinde de ritmul eliberărilor, de tipul produselor disponibile și de destinația lor. Rezervele de țiței nu devin instantaneu motorină: este nevoie de capacități de rafinare și de infrastructură de transport și distribuție pentru ca produsul să ajungă la consumator.
AIE estimează că oferta mondială de petrol va scădea cu 5,8 milioane de barili pe zi în 2026, urmând să crească apoi cu 7,7 milioane de barili pe zi în 2027. În paralel, agenția anticipează o reducere a cererii mondiale de petrol cu 2,6 milioane de barili pe zi în acest an, pe fondul prețurilor ridicate și al deteriorării perspectivelor economice. O creștere a ofertei în 2027 ar putea contribui la reechilibrarea pieței petrolului, însă evoluția motorinei va depinde în continuare de viteza cu care își vor reveni rafinăriile afectate, de reluarea exporturilor și de refacerea stocurilor.
