Primarul Craiovei, Lia-Olguța Vasilescu, susține că impozitarea proprietăților la valoarea de piață nu va putea fi aplicată din 2027, în ciuda angajamentelor din programul de guvernare.
Edilul invocă lipsa aplicației informatice E-proprietate și faptul că taxele pentru anul viitor sunt deja în dezbatere publică. Totodată, aceasta atrage atenția că majorările de taxe aplicate deja în acest an nu au adus veniturile estimate.
Lia-Olguța Vasilescu, primarul municipiului Craiova, a declarat că noul sistem de impozitare a proprietăților în funcție de valoarea de piață nu va putea fi pus în practică anul viitor, deși figurează în programul de guvernare al Executivului condus de Luca Niculescu. Edilul a făcut aceste afirmații joi seară, într-o intervenție la Antena 3 CNN, explicând că sistemul informatic necesar calculării noilor impozite nu poate fi finalizat la timp.
Întrebată direct dacă românii vor plăti, de la 1 ianuarie 2027, impozite locale calculate pe baza valorii de piață, Vasilescu a exclus această variantă. „Ca să încep cu concluzia: nu se pot majora impozitele prin calculul la valoarea de piață în 2027, și o să vă spun pe ce mă bazez. În primul rând, pe declarația ministrului Nazare de la audierile din Parlament, care a spus că nu se va aplica în 2027. În al doilea rând, ca să se poată calcula noile impozite, ar trebui să fie gata aplicația E-proprietate, prin care se pot calcula acestea”, a declarat primarul Craiovei.
Termenele PNRR și calendarul local
Potrivit edilului, aplicația informatică este un jalon asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cu termen de implementare 1 ianuarie 2027, însă acest lucru nu ajută la calculul impozitelor pentru anul viitor. „Aplicația este jalon în PNRR, deci nu e o invenție a actualului guvern, și are termen de implementare 1 ianuarie 2027. Chiar dacă ar fi gata în 2027, oricum nu mai poate ajuta la calculul noilor impozite, pentru că acestea trebuie să fie deja aprobate de consiliile locale la finalul anului 2026. Deja foarte multe localități din România au pus în dezbatere publică taxele pentru 2027”, a precizat ea.
La Craiova, proiectul privind taxele și impozitele locale pentru 2027 urmează să fie publicat luni, 26 octombrie, iar aprobarea este programată pentru noiembrie. „Craiova, de exemplu, le va pune pe site luni și le va aproba în noiembrie. Deci, dacă se aprobă taxele la final de an 2026 în forma de acum, în niciun caz nu se mai pot schimba după 1 ianuarie 2027, indiferent dacă va fi sau nu gata aplicația”, a mai spus Vasilescu.
Un istoric al reformei, departe de actualul guvern
Primarul a insistat că reforma impozitării la valoarea de piață nu este o inițiativă a guvernului Niculescu, ci rezultatul unor angajamente mai vechi. „Și dacă vreți, vă fac un scurt istoric, ca să vedeți că nu guvernul Niculescu a inventat acest regim de taxare. A fost în programul pentru OCDE. Apare prima dată între jaloanele PNRR care au fost gândite de domnii Ghinea și Cîțu și trimise la Comisia Europeană fără aprobarea Parlamentului României, cum știți foarte bine”, a afirmat Vasilescu.
Ea a reamintit că, sub Guvernul Nicolae Ciucă, prin Ordonanța Guvernului nr. 16/2022, fusese introdus un mecanism de calcul al impozitelor pe baza grilelor notariale, a cărui aplicare a fost însă amânată succesiv. Ulterior, Legea nr. 239/2025 a eliminat aceste prevederi și a creat cadrul legal pentru sistemul RO e-Proprietate, dezvoltat de Ministerul Finanțelor. „Sistemul nu s-a aplicat, fiindcă autoritățile locale erau în imposibilitatea de a face calculele. Guvernul Bolojan a abrogat aceste prevederi prin Legea 239 din 2025, după ce termenul de intrare în vigoare fusese prorogat succesiv și după ce ANEVAR a avertizat că studiile de piață ale notarilor nu sunt unitare și omogene”, a explicat edilul. Ea a conchis: „Deci, ca să mă întorc la concluzie: cadrul legal exista dinainte de învestirea guvernului Niculescu, doar că în 2027 este imposibil să se aplice”.
Poziția Olguței Vasilescu vine după ce ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat luni, 19 octombrie, la finalul audierilor din comisiile parlamentare, că impozitarea proprietăților pe baza valorii de piață nu va fi introdusă în 2027. Nazare a explicat atunci că jalonul aferent reformei a fost modificat în urma discuțiilor cu Comisia Europeană și că mai există probleme tehnice de rezolvat, urmând ca măsurile fiscale pentru 2027 să fie stabilite odată cu bugetul de stat. În programul de guvernare 2026-2028, Executivul Niculescu a inclus totuși reforma impozitării proprietăților, prin apropierea treptată a bazei de calcul de valoarea de piață, iar amânarea acestui mecanism nu exclude alte modificări ale taxelor locale, în funcție de legislația fiscală și de deciziile autorităților locale.
Majorările de taxe nu au adus veniturile estimate
Primarul Craiovei a criticat efectele creșterilor de taxe locale aplicate deja în acest an, susținând că acestea au redus capacitatea de plată a populației fără să producă rezultatele bugetare anticipate. „Și dacă discutăm despre taxele locale, apropo de ce îi spuneam noi domnului Bolojan acum un an, când se discuta despre dublarea taxelor: vom ajunge în situația în care foarte multe persoane nu vor putea să le plătească”, a spus Vasilescu.
Edilul a oferit un exemplu concret din Craiova. „La Craiova am făcut un calcul. Din dublarea taxelor ar fi trebuit să încasăm undeva peste 250 de milioane de lei. La ora actuală, în plus față de anul trecut, sunt doar 5 milioane de lei. De ce? Pentru că se plătesc taxe mai mari, dar sunt mai puține persoane care le achită, în mare parte pentru că nu au de unde”, a afirmat ea.
Vasilescu a vorbit în mod special despre pensionarii cu venituri mici, pentru care noile impozite reprezintă o povară greu de suportat. „Unei persoane care are o pensie de 2.000 de lei îi e aproape imposibil să plătească aceste impozite deja majorate. Este realmente o problemă și nu știu dacă se mai poate renegocia, pentru că au fost negocieri succesive, și prin PNRR, și anul trecut de către ministrul Finanțelor”, a continuat primarul.
Ea a criticat și modul în care România și-a negociat angajamentele fiscale prin PNRR, considerând că unele dintre acestea au ignorat consecințele sociale. „Din păcate s-a negociat prost. S-a negociat prost PNRR-ul, și nu numai aici, în foarte multe situații. Aduceți-vă aminte cum băgaseră pensiile la 9,4% din PIB, ca să nu se mai poată actualiza cu rata inflației măcar timp de 50 de ani”, a declarat Vasilescu, adăugând că aceste decizii aparțin unor guvernări care nu au anticipat impactul real asupra populației: „Astea sunt chestiuni pe care și le-a asumat România în niște guvernări care probabil nu s-au gândit că vom ajunge să plătim foarte mult mai mult decât e cazul”.
Scutirea primei locuințe, discutată după modelul Italiei
În cadrul aceleiași intervenții, s-a discutat și despre o posibilă scutire de impozit pentru prima locuință, eventual pentru proprietățile de până la 70 de metri pătrați. Întrebată dacă o astfel de măsură ar fi posibilă în România, Vasilescu s-a arătat inițial sceptică: „Mi-e teamă că, în tot ceea ce înseamnă prevederile Uniunii Europene, ar fi imposibil așa ceva”.
După ce a fost adus în discuție exemplul Italiei, unde există forme de scutire pentru locuința principală, primarul a recunoscut că o asemenea soluție ar putea fi luată în calcul, dar a atras atenția asupra necesității compensării pierderilor bugetare locale. „Da, nu știam. Se poate, numai că statul trebuie să compenseze la nivel local lipsa de venituri, altfel nu mai încasează localitățile nimic”, a afirmat Vasilescu.
Edilul Craiovei a mai criticat redistribuirea unor sume de bani de la bugetele locale către bugetul central, acuzând că această practică a slăbit capacitatea primăriilor de a-și finanța serviciile. „Sunt multe idei, dar cred că, nu numai că nu s-a întâmplat anul acesta, dar bugetele locale au fost jefuite. Am mai spus lucrul acesta. De exemplu, de la Craiova s-au luat 10 milioane de euro din buget, care au ajuns la bugetul statului”, a declarat ea.
Potrivit lui Vasilescu, suma totală retrasă de la administrațiile publice locale ar fi fost de circa 3 miliarde de lei, iar jumătate din această sumă ar fi ajuns la Primăria Capitalei. „În total, de la administrația publică locală s-au luat 3 miliarde de lei. Dacă ne gândim că un miliard și jumătate a fost direcționat apoi către Primăria Bucureștiului, chiar nu este în regulă să iei de la amărâtul dintr-o comună, care nu are să-și plătească iluminatul stradal, ca să dai la cea mai bogată primărie din România. Chiar nu e ok”, a conchis Lia-Olguța Vasilescu.
