Adrian Năstase cere reevaluarea parteneriatelor strategice. Fostul premier spune că NATO și UE nu mai sunt suficiente

Fostul premier Adrian Năstase avertizează că România trebuie să își reevalueze parteneriatele strategice, pe fondul războiului din Ucraina și al schimbării priorităților Statelor Unite. Într-un editorial publicat pe blogul personal, el susține că apartenența la NATO și UE nu mai garantează, singură, o politică externă eficientă. Fostul șef al Executivului cere Ministerului Afacerilor Externe un audit complet al relațiilor bilaterale ale țării.

Adrian Năstase a publicat pe blogul personal un editorial intitulat „Pe cine se bazează România”, în care atrage atenția asupra transformărilor profunde prin care trece ordinea internațională construită după Războiul Rece. Fostul premier consideră că România riscă să rămână în afara deciziilor care îi influențează viitorul dacă nu își adaptează diplomația.

Harta geopolitică se redesenează

„Trăim o perioadă în care harta geopolitică a lumii este redesenată. Nu neapărat prin tratate internaționale sau prin modificarea oficială a frontierelor, ci prin schimbarea raporturilor de putere, prin reconfigurarea alianțelor, prin apariția unor noi dependențe economice și militare și, mai ales, prin revenirea politicii sferelor de influență”, scrie Adrian Năstase.

Fostul prim-ministru menționează războiul din Ucraina, evoluțiile din relațiile dintre Statele Unite, Rusia și China, dificultățile Uniunii Europene și competiția pentru resurse energetice, tehnologii și piețe de desfacere drept semne ale acestor transformări. El consideră că România trebuie să își pună o întrebare simplă, aceea pe cine se poate baza, și precizează că nu se referă doar la garanțiile oferite de NATO sau la solidaritatea din cadrul UE, pe care le numește fundamentale, ci și la relațiile bilaterale și la parteneriatele strategice construite în ultimele trei decenii.

Peste 15 parteneriate, dar rezultate inegale

Analizând relațiile dezvoltate de România după 1989, Năstase arată că existența acordurilor diplomatice nu garantează automat rezultate concrete. Potrivit cronologiei prezentate de fostul premier, țara a lansat parteneriate strategice cu Italia și Statele Unite în 1997, cu Ungaria în 2002 și cu Regatul Unit în 2003, iar rețeaua s-a extins ulterior către Franța, Coreea de Sud, Polonia, Azerbaidjan, Republica Moldova, Turcia, Spania, Georgia, Japonia și Bulgaria. În 2023 s-a adăugat angajamentul privind construirea unui parteneriat strategic cu Ucraina.

Deși numără aproximativ 15 relații bilaterale de acest tip, fostul premier atrage atenția că statutul diplomatic și documentele care le fundamentează diferă de la caz la caz, miza reală fiind rezultatele obținute.

„Un parteneriat strategic nu este un titlu nobiliar care se transmite din generație în generație. El trebuie întreținut, actualizat și, mai ales, valorificat”, punctează fostul premier, care consideră că ar trebui evaluate reuniunile bilaterale la nivel înalt, proiectele economice finalizate, consultările diplomatice și planurile de acțiune pentru următorii cinci sau zece ani.

Lecția negocierilor pentru NATO și UE

România a devenit membră NATO în 2004, printr-o ceremonie desfășurată la Casa Albă, la Washington, în prezența președintelui american de atunci, George W. Bush. Năstase evocă perioada 2000-2004, când țara negocia simultan aderarea la Alianța Nord-Atlantică și la Uniunea Europeană, și arată că îndeplinirea obiectivelor euroatlantice a presupus negocieri aplicate și relații solide cu fiecare partener major, de la Statele Unite, Franța, Germania, Italia și Regatul Unit până la statele vecine.

În acest context, fostul premier amintește că în 2002 a semnat, alături de premierul ungar de atunci, Péter Medgyessy, Declarația de cooperare și parteneriat strategic dintre România și Ungaria, iar în 2003 s-a dezvoltat parteneriatul strategic cu Regatul Unit.

„Diplomația presupunea să construiești sprijin înainte de a avea nevoie de el”, afirmă Adrian Năstase.

Germania, China și India, absențe notabile

Fostul prim-ministru remarcă lipsa unor actori globali și europeni importanți din inventarul tradițional al parteneriatelor strategice ale României. Germania, deși este una dintre cele mai mari economii europene și un partener comercial major al țării, nu figurează pe lista parteneriatelor formalizate printr-o declarație bilaterală de acest tip. China are cu România un parteneriat amplu de prietenie și cooperare, stabilit în 2004, dar fără aceeași încadrare diplomatică, iar India lipsește din lista analizată, deși există un parteneriat extins între cele două state.

Năstase consideră că denumirea oficială a unei relații nu reflectă întotdeauna ponderea sa economică sau politică. De aceea, spune el, România trebuie să își clarifice criteriile după care își stabilește prioritățile diplomatice, luând în calcul investițiile, piețele de desfacere, transferul de tehnologie, securitatea energetică și sprijinul în organizațiile internaționale.

Marile puteri își redefinesc prioritățile

În analiza sa, fostul premier arată că Statele Unite își recalibrează angajamentele între Europa și regiunea Indo-Pacific, China își extinde influența economică și tehnologică, Rusia încearcă să modifice arhitectura de securitate europeană, iar Turcia urmărește o politică externă cu ambiții regionale și globale. Totodată, Uniunea Europeană caută un echilibru între autonomia strategică, relația transatlantică și protejarea intereselor economice, în timp ce Franța și Germania se confruntă cu dificultăți interne, Polonia își consolidează rolul regional, iar Italia își urmărește propriile interese în Mediterana și Africa.

Poziționarea României la intersecția Europei Centrale, a Balcanilor, a Mării Negre și a vecinătății fostului spațiu sovietic face, potrivit lui Năstase, ca revenirea negocierilor privind zonele de influență să fie deosebit de sensibilă pentru București.

„În ultima perioadă, am sentimentul că asistăm la revenirea unei logici pe care Europa sperase să o depășească după 1989. Marile puteri discută tot mai frecvent despre zone de securitate, interese vitale, acces la resurse, controlul rutelor comerciale și influența asupra unor regiuni întregi. Nu știm dacă această evoluție va conduce la o nouă arhitectură internațională negociată sau la o perioadă prelungită de instabilitate. Dar este evident că se rescriu zonele de influență”, avertizează Adrian Năstase.

Propunere de audit la MAE

Pentru a adapta politica externă la noile realități, fostul premier propune ca Ministerul Afacerilor Externe să realizeze un audit complet al tuturor parteneriatelor strategice ale României, pe dimensiunile politică, militară, economică, energetică, tehnologică și culturală, cu scopul de a identifica proiectele blocate și mecanismele care funcționează. El precizează că diversificarea relațiilor diplomatice nu contravine angajamentelor din NATO și UE, ci poate, dimpotrivă, să întărească credibilitatea României în interiorul acestor alianțe.

Invocând exemplul diplomației românești de acum mai bine de un secol și rolul lui Nicolae Titulescu, Năstase subliniază că parteneriatele presupun reciprocitate, iar România trebuie să vină la masa discuțiilor cu stabilitate și proiecte concrete.

„Nu este suficient să știm de partea cui suntem. Trebuie să știm și cine este, în mod real, alături de noi. Și, mai ales, trebuie să avem grijă ca România să nu devină doar un teritoriu despre care discută alții, ci un stat care participă la deciziile ce îi privesc viitorul”, conchide Adrian Năstase.

Ultimele știri

Dogioiu a devenit critic de nunți. Cum evaluează petrecerea, darul și hainele nuntașilor de la căsătoria fiicei lui Bolojan

Ioana Dogioiu acuză presa de minciuni despre rochia de la nunta fiicei lui Ilie Bolojan și dă prețul real al ținutei.

Gâdea și Pătraru își aruncă ironii publice. Schimbul de replici a pornit de la o întrebare despre Bolojan și Grindeanu

Mihai Gâdea și Dragoș Pătraru s-au înțepat public, pe fondul unei remarci legate de emisiunea cu Sorin Grindeanu.

Dominic Fritz explică de ce nu are un loc de muncă. „Trăiesc din cotizațiile membrilor care mă susțin”

Dominic Fritz explică de ce nu are un loc de muncă și din ce bani trăiește, respingând ideea unor venituri obscure.

Anchetele Lumea Politică

Articole pentru tine