Președintele Nicușor Dan a confirmat, joi seara, la Berlin, că România vrea să continue finanțarea și înarmarea Ucrainei și în anul 2027. Întrebat despre sume concrete, șeful statului a evitat să dea cifre, spunând că ar trebui discutată oportunitatea publicării lor. Valoarea totală a sprijinului oferit de România Ucrainei rămâne clasificată, din motive de securitate națională.
Declarațiile președintelui au venit la finalul reuniunii Coaliției de Voință pentru Ucraina, desfășurată joi, 19 noiembrie, la Berlin, la invitația cancelarului german Friedrich Merz. Jurnaliștii l-au întrebat pe Nicușor Dan dacă România va contribui suplimentar la finanțarea și înarmarea Ucrainei în 2027, iar președintele a confirmat existența acestei intenții, fără să spună dacă sumele sau formele de sprijin au fost deja stabilite.
„Există această intenție. Sumele… Poate că trebuie să facem odată o evaluare cu privire la oportunitatea comunicării publice a sumelor exacte. Sumele sunt mult mai mici decât contribuția altor state care ajută Ucraina și, în schimb, sunt multe chestiuni logistice cu care ajutăm Ucraina, adică facem eforturi pentru a asigura tranzitul cerealelor prin România. Sunt multe lucruri de tipul acesta cu care încercăm să ajutăm”, a declarat Nicușor Dan.
Până acum, autoritățile de la București nu au oferit o situație completă a ajutorului militar trimis Ucrainei. Președintele nu a anunțat o decizie de desecretizare și nici un termen pentru publicarea informațiilor.
Motive de securitate invocate anterior
Subiectul transparenței ajutorului pentru Kiev a mai fost ridicat public în repetate rânduri. În iulie 2026, întrebat tot despre o eventuală desecretizare, Nicușor Dan spunea că unele informații trebuie protejate pentru că ar putea dezvălui capacități militare ale României.
„Aici este o chestiune care are o componentă militară, pentru că ajutorul pe care România sau alte state l-au dat Ucrainei a fost uneori ajutor în bani și alteori ajutor în echipamente. În momentul în care o țară își ia din capacitățile sale de apărare niște echipamente și le mută în altă parte, asta uneori e bine să rămână un secret militar”, declara atunci președintele.
Fostul ministru al Apărării, Radu Miruță, explica în ianuarie 2026 că o parte din sprijin a fost clasificată printr-o decizie a CSAT, însă unele contribuții financiare pot fi făcute publice fără riscuri pentru securitatea națională. Ca exemplu, Miruță a menționat o contribuție de 50 de milioane de euro, anunțată public la finalul anului 2025, printr-un mecanism de sprijin derulat în cadrul NATO pentru achiziția de echipamente militare americane destinate Ucrainei. Fostul ministru atrăgea însă atenția că publicarea valorii totale a ajutorului, inclusiv a echipamentelor transferate, ar putea permite deducerea unor informații sensibile despre capacitățile de apărare ale României.
Estimări europene, nu cifre oficiale
Deși nu există o cifră oficială comunicată de statul român, există estimări la nivel european. Un document al Consiliului Fiscal al României, din 1 septembrie 2025, citează o analiză a Parlamentului European bazată pe datele Institutului de Economie Mondială din Kiel și ale Comisiei Europene. Potrivit acesteia, sprijinul acordat de România Ucrainei între februarie 2022 și iunie 2025 este estimat la aproximativ 1,5 miliarde de euro, adică o medie anuală de circa 0,2% din PIB.
Această estimare cuprinde sprijin militar, financiar și umanitar, dar și contribuții prin mecanisme europene, nu doar bani transferați direct din bugetul României. Consiliul Fiscal arăta și că bugetul public românesc nu are o poziție explicită dedicată asistenței internaționale, în condițiile în care sprijinul pentru Ucraina este secretizat printr-o decizie a CSAT. Declarația de joi a lui Nicușor Dan readuce în atenție posibilitatea publicării unor date financiare legate de ajutorul acordat Ucrainei, chiar dacă detaliile militare sensibile ar putea rămâne clasificate.
Obiectivele României la Coaliția de Voință
La Berlin, președintele a explicat că prezența României în Coaliția de Voință are drept scop atât susținerea Ucrainei, cât și protejarea intereselor de securitate ale țării și menținerea relației transatlantice.
„Miza pentru România la această reuniune și întreaga noastră participare la Coaliția de Voință este să ne asigurăm că există o solidaritate pentru Ucraina, să ne asigurăm că Europa și Statele Unite oferă o perspectivă Ucrainei stabilă pe mulți ani, imediat după terminarea războiului, și să ne asigurăm că relația transatlantică nu este afectată”, a declarat președintele.
El a adăugat că România trebuie să rămână un contributor activ la eforturile internaționale pentru ca poziția țării să conteze în discuții. „Astea sunt obiectivele României și e important ca, pentru ca poziția noastră să fie ascultată, trebuie, de asemenea, ca noi să fim contributori la tot acest proces”, a afirmat Nicușor Dan.
Printre temele principale discutate la reuniunea de la Berlin s-au numărat continuarea asistenței militare pentru Ucraina în 2027 și pregătirea garanțiilor de securitate care ar urma să intre în vigoare după încheierea războiului.
