Gabriel Daraban, fostul șef al Oil Terminal și fratele președintelui CCIR Mihai Daraban, contestă vineri la Tribunalul București măsura controlului judiciar dispusă de DIICOT. Alături de el, directoarea din CEC Bank Anda Anton atacă aceeași măsură, în dosarul de evaziune fiscală cu un prejudiciu de zeci de milioane de euro la bugetul de stat.
Gabriel Daraban și Anda Anton au fost ridicați și audiați de procurorii DIICOT în legătură cu neîndeplinirea unor obligații de serviciu. Faptele centrale din dosar vizează evaziune fiscală, cu un prejudiciu la bugetul de stat estimat la zeci de milioane de euro.
Gabriel Daraban este cunoscut, alături de fratele său Mihai Daraban, drept unul dintre organizatorii unei curse private către insula grecească Mykonos, la care au participat judecători, oameni de afaceri și politicieni. Printre pasagerii avionului privat s-a numărat și deputatul UDMR Istvan Lorant Antal.
Zborul, plătit de CCIR la decizia lui Mihai Daraban, a fost comentat chiar de președintele UDMR, Kelemen Hunor, care a criticat prezența lui Antal la bordul aeronavei.
„Mi-a trimis ieri un mesaj să-mi spună: „Uite ce s-a întâmplat”, dar mai mult nu am discutat. El n-avea ce căuta în acel avion. Nu avea ce căuta în calitate de senator şi preşedinte de comisie. Nu a avut niciun mandat de la UDMR şi sunt convins că oamenii de afaceri şi fără el ar fi făcut ceea ce doreau să facă. Deci, din punctul meu de vedere, a fost o greşeală să meargă în acel avion, în acel loc şi cu acele persoane. Acum, sigur, nu vreau să comentez calitatea niciunuia, dar el n-avea ce căuta în acel avion”, a afirmat Kelemen Hunor la Parlament.
Reținere și audieri la DIICOT
Gabriel Daraban, director al companiei de stat Oil Terminal, a fost reținut joi noapte pentru 24 de ore, alături de omul de afaceri băcăuan Gheorghe Chealfă, activ și el în industria petrolieră.
Decizia reținerii a venit după mai multe ore de audieri, în urma cărora niciunul dintre cei doi nu ar fi recunoscut acuzațiile care li se aduc.
Vineri dimineață, cei doi bărbați au fost readuși la sediul DIICOT pentru o nouă rundă de audieri, fără să recunoască faptele imputate de procurorii de la crimă organizată. Anchetatorii au decis în final luarea măsurii controlului judiciar, aceeași măsură aplicată altor 40 de inculpați din dosar, iar cei doi au fost lăsați să părăsească arestul.
Acuzațiile aduse lui Gabriel Daraban
Potrivit surselor Gândul, una dintre faptele cercetate în cazul lui Daraban privește perioada 13 iulie 2023 – 24 ianuarie 2025. În calitate de director comercial al Oil Terminal, acesta ar fi dispus sau permis, prin semnarea corespondenței către Biroul Vamal Fiscal Constanța și către comisionarii vamali, eliberarea din antrepozitul vamal Oil Terminal a unei cantități totale de 66.669,467 tone de motorină, cu o valoare în vamă de 245.041.261,56 lei, echivalentul a aproape 50 de milioane de euro. Marfa ar fi fost deplasată către antrepozitul fiscal al Jetfly Hub, operațiune care ar fi vizat 138 de declarații vamale de import.
Ancheta susține că Daraban nu ar fi exercitat controlul necesar asupra fluxului de verificare și eliberare a mărfurilor, deși avea atribuții de supervizare a documentelor aferente antrepozitului vamal.
Potrivit acelorași surse, Daraban ar fi încălcat obligațiile legale privind încheierea regimului de antrepozitare vamală, condițiile de deplasare a produselor accizabile în regim suspensiv, precum și prevederile articolului 285 din Codul fiscal referitoare la exigibilitatea TVA la import. El ar mai fi nesocotit și o instrucțiune internă de lucru a companiei, care reglementa gestionarea declarațiilor vamale și responsabilitățile directorului comercial în acest proces.
Ancheta arată că firma Jetfly Hub figura formal drept expeditor înregistrat, deși mărfurile aparțineau de fapt altor societăți – Aliz Impex, Get Oil, DMV Petrol International, Tinmar Energy și Socar Petroleum – care nu dețineau autorizațiile necesare pentru a expedia sau primi produse accizabile în regim suspensiv. Este precizat că firmele Tinmar Energy și Get Oil nu au calitatea de inculpate sau suspecte în acest dosar.
Potrivit surselor citate, operațiunile ar fi trebuit derulate sub regimul 4071, cu plata accizelor și TVA direct în vamă, și nu sub regimul 0771 aplicat efectiv. Prin acest mecanism ar fi fost afectate interesele Autorității Vamale Române, instituția care supraveghea antrepozitul Oil Terminal.
Astfel ar fi fost împiedicată încasarea la termen a unor obligații fiscale de 238.582.995,48 lei, aproximativ 47,9 milioane de euro, din care 161.527.571,48 lei accize și 77.055.424 lei TVA. Sursele precizează că aceste sume au fost stinse ulterior doar parțial, motorina făcând obiectul unor transferuri succesive în interiorul antrepozitului Jetfly Hub, înainte de a fi pusă în consum prin livrări către stații de distribuție și depozite proprii, unele dintre acestea în cadrul unor circuite comerciale cu caracter fraudulos, prin interpunerea unor firme afiliate, insolvente sau de tip fantomă.
Aceleași nereguli ar fi produs bugetului de stat o pagubă suplimentară de 25.014.612,75 lei, formată din 2.502.938,28 lei dobânzi și penalități la accize și 22.511.674,47 lei dobânzi și penalități la TVA, calculate de autoritatea vamală conform Legii 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. În plus, sursele vorbesc despre un folos patrimonial necuvenit obținut de societățile beneficiare, rezultat din amânarea nelegală a plății obligațiilor fiscale și din posibilitatea de a valorifica produsele petroliere înainte de achitarea acestora.
Daraban este cercetat pentru 138 de acte materiale ale infracțiunii de abuz în serviciu, în condițiile în care funcționarul ar fi obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave.
Istoricul firmei Jetfly Hub și contractul cu Armata
Jetfly Hub SRL este compania care a câștigat în 2018 un contract în valoare de 420 de milioane de lei pentru alimentarea cu kerosen a avioanelor Armatei Române. Firma este deținută de Master Chem Oil DMCC, înregistrată în Dubai, companie controlată la rândul ei de Dan Florin Berendel.
Administrator al Jetfly Hub era Marian Claudiu Ghizdăvescu, care potrivit declarației sale de avere din septembrie 2020 a fost director general al RO-Armycatering SA, societate de stat care asigură hrana pentru Armata Română. RO-Armycatering este, potrivit site-ului propriu, filială a C.N. Romtehnica SA și este specializată, cu prioritate, în servicii de hrănire pentru personalul militar.
În decembrie 2018, MApN anunța că la 14 decembrie au fost constatate neconformități privind calitatea combustibilului livrat. Ulterior, în ianuarie 2019, ministerul, prin autoritatea contractantă delegată, a notificat firma Jetfly că refuză recepția lotului respectiv. Livrările au fost reluate ulterior, după ce furnizorul a asigurat combustibil conform specificațiilor tehnice din contract, potrivit MApN.
Relația dintre minister și Jetfly s-a tensionat suplimentar în mai 2020, când Ministerul Apărării și cel de Finanțe au dat în judecată compania, pe motiv că aceasta ar fi beneficiat de scutire la plata accizelor fără ca kerosenul să fie livrat direct în aeronave sau depozitat în recipiente speciale pe aeroport.
Pe 13 iulie 2021, DIICOT Ploiești a solicitat arestarea preventivă a lui Dan Florin Berendel și a fratelui său, Angel Cristian Berendel, cerere respinsă însă de Curtea de Apel Ploiești. Din motivarea deciziei, citată de Gândul, reiese că Armata Română ar fi fost păgubită prin trei transporturi navale de kerosen de proastă calitate. Potrivit magistraților, mai multe aeronave de luptă MiG-21 Lancer s-au defectat după alimentarea cu combustibil neconform.
Judecătorii au descris mecanismul prin care MApN ar fi fost prejudiciat cu peste 6,5 milioane de euro, iar mai multe avioane de vânătoare au necesitat reparații la Aerostar Bacău. Potrivit instanței, pe 27 februarie 2018, Jetfly Hub, condusă de Cristian Berendel, a încheiat cu MApN un acord-cadru pe patru ani pentru furnizarea de combustibil turboreactor către opt unități militare.
Primul transport, conform contractului, a ajuns în Portul Constanța. În același port se afla, încă din octombrie 2017, un vapor grecesc încărcat cu kerosen ieftin și de calitate inferioară. Potrivit anchetatorilor, după livrarea primului transport conform, firma ar fi continuat să alimenteze rezervoarele MApN din acea navă, iar ulterior alte două nave ar fi adus în țară kerosen procesat în Grecia și Turcia, neconform cu cel contractat de Armata Română.
Perchezițiile de la Oil Terminal și CEC Bank
Procurori și ofițeri de la DIICOT central au făcut descinderi pe 12 noiembrie la angajați ai companiei petroliere de stat Oil Terminal, pentru ridicarea mai multor persoane, precum și la Biroul Vamal de Frontieră Constanța, potrivit unui comunicat al Direcției. Aceeași sursă precizează că percheziții au avut loc și la două subunități ale CEC Bank, instituție care ar figura pe traseele financiare ale operațiunilor investigate.
Surse citate de Gândul declarau la acel moment că dosarul ar fi fost deschis la începutul anului 2026, procurorii cercetând pretinse infracțiuni macroeconomice cu un prejudiciu descris drept „astronomic”, produs prin succesiuni de operațiuni cu produse petroliere.
Potrivit comunicatului oficial, pe 12 noiembrie 2026 procurorii DIICOT – Structura Centrală, împreună cu polițiști din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate și Brigada de Investigare a Criminalității Economico-Financiare din cadrul DGPMB, au pus în aplicare 46 de mandate de percheziție domiciliară în București și în județele Constanța, Bacău, Prahova, Galați și Ilfov. Dosarul vizează constituirea unui grup infracțional organizat, evaziune fiscală, obținere ilegală de fonduri, înșelăciune, deturnarea licitațiilor publice și abuz în serviciu, unele fapte fiind comise în formă continuată și cu consecințe deosebit de grave.
Mecanismul grupării, descris de anchetatori
Potrivit cercetărilor, în 2023 patru suspecți au constituit o grupare infracțională organizată, la care au aderat ulterior alți membri, cu scopul de a obține beneficii materiale prin sustragerea de la plata obligațiilor fiscale aferente comercializării produselor petroliere. Activitatea grupării ar fi fost coordonată de un suspect care controla mai multe societăți comerciale prin intermediul unor administratori formali.
Membrii grupului ar fi avut atribuții distincte: aprovizionare cu produse energetice, organizarea circuitelor comerciale, gestionarea fluxurilor financiare, întocmirea documentelor și evidența contabilă. Între societatea care asigura aprovizionarea cu motorină și cea care o comercializa către clienții finali ar fi fost interpusă artificial o firmă aflată în insolvență, care emitea facturi pentru livrări fictive, folosite pentru deducerea nelegală a TVA. În paralel, firma interpusă ar fi urmărit stingerea obligațiilor de TVA invocând un pretins sold negativ provenit din stornări din 2019, pentru care dreptul de rambursare nu fusese recunoscut de fisc.
Potrivit anchetatorilor, în perioada decembrie 2023 – august 2025 au fost înregistrate peste 340 de facturi fiscale, în valoare totală de peste 208 milioane de lei, prejudiciul estimat pentru această componentă fiind de circa 33.300.000 de lei, reprezentând TVA.
Ancheta mai arată că gruparea ar fi beneficiat de sprijinul unui suspect cu funcție de conducere într-o administrație județeană a finanțelor publice, care ar fi oferit informații despre situația fiscală a firmei interpuse și despre posibilitățile de compensare a obligațiilor fiscale.
A fost identificat și un alt mecanism, prin care operațiunile de eliberare pentru consum a produselor energetice erau atribuite scriptic unei societăți interpuse, cu calcularea unor accize mai mici decât cele datorate. Prejudiciul stabilit pentru această componentă este de circa 1.218.000 lei.
În legătură cu activitatea unei alte societăți comercializatoare de carburanți, ancheta arată că, între noiembrie 2023 și noiembrie 2025, doi suspecți, sprijiniți de reprezentanți ai unui antrepozit fiscal, ar fi evidențiat incomplet în rapoartele fiscale operațiunile de eliberare pentru consum a motorinei și benzinei. Prin modul de calcul al accizelor, obligațiile fiscale datorate bugetului ar fi fost diminuate cu peste 4.500.000 lei. Totodată, în aprilie-mai 2025, reprezentanții antrepozitului ar fi folosit 26 de ordine de plată emise pe numele altei societăți, pentru a crea aparența achitării accizelor, prejudiciul aferent fiind de 2.200.000 lei.
Credite garantate de stat și licitații denaturate
Potrivit actelor de urmărire penală, prin intermediul a șapte societăți comerciale, suspecții ar fi folosit documente și date inexacte sau incomplete privind operațiunile finanțate, valoarea investițiilor, aporturile proprii și sursele de rambursare, pentru a obține finanțări garantate de stat prin programele IMM Invest și IMM Invest Plus. Mecanismul ar fi fost sprijinit de angajați ai instituției de credit, analiști și membri ai comitetului de credit implicați în aprobarea finanțărilor.
Prin 12 contracte de credit ar fi fost obținute astfel, pe nedrept, fonduri în valoare totală de peste 41.000.000 de lei, bani care ar fi fost transferați în principal către societăți afiliate și folosiți, printre altele, pentru constituirea aporturilor necesare altor finanțări, achitarea unor obligații bancare și cheltuieli personale.
Distinct, între august 2024 și mai 2025, prin prezentarea unor achiziții simulate, a unor bunuri supraevaluate și a unor surse de rambursare nereale, ar fi fost obținute alte trei credite comerciale, fără garanție de stat, cauzând instituției bancare o pagubă de circa 2.450.000 lei.
Investigațiile mai vizează denaturarea caracterului concurențial al unei proceduri organizate în perioada august-septembrie 2025, pentru cesiunea unor creanțe bugetare în valoare de 5.275.461 de lei. Potrivit anchetatorilor, reprezentanții a două societăți aflate sub coordonarea liderului grupării ar fi depus oferte concertate, prezentate drept independente, pentru a denatura prețul de adjudecare, cu sprijinul președintelui comisiei de selecție a cesionarului, persoană cu funcție de conducere într-o administrație financiară județeană.
Referitor la faptele de abuz în serviciu, ancheta vizează modul în care au fost procesate declarațiile vamale și eliberate produsele petroliere, în condițiile aplicării nelegale a unui regim care permitea suspendarea plății accizelor și neplata efectivă a TVA la import. Suspecții cu atribuții în verificarea operațiunilor vamale, precum și persoanele cu atribuții la operatorul de depozitare din antrepozitul vamal, ar fi încălcat obligațiile de serviciu, permițând amânarea nelegală a plății obligațiilor fiscale și valorificarea mărfurilor înainte de achitarea acestora.
Prin aceste acțiuni ar fi fost amânată încasarea unor obligații fiscale totale de aproximativ 238,6 milioane de lei, reprezentând accize și TVA la import, iar prejudiciul cauzat bugetului de stat prin încasarea cu întârziere depășește 25.000.000 de lei, sub formă de dobânzi și penalități calculate de autoritatea vamală.
Audierile se desfășoară la sediul DIICOT – Structura Centrală. Acțiunea beneficiază de sprijinul polițiștilor Brigăzilor de Combatere a Criminalității Organizate din Constanța, Bacău și Galați, precum și al jandarmilor Brigăzii Speciale de Intervenție și ai Grupărilor de Jandarmi Mobilă din Bacău și Constanța.
DIICOT precizează că, pe parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de toate drepturile și garanțiile prevăzute de Codul de procedură penală, inclusiv de prezumția de nevinovăție.
