Un fost comandant NATO acuză orgoliile de la București și Sofia. Proiecte vitale pentru Marea Neagră stau blocate de ani de zile

Generalul în rezervă Dorin Toma, fost comandant NATO, avertizează că România și Bulgaria întârzie proiecte esențiale pentru securitatea flancului sud-estic al Alianței. De la centrul de securitate de la Marea Neagră, blocat de disputa privind sediul, până la coridorul de mobilitate militară și transportul de gaze, inițiativele strategice rămân pe hârtie din cauza lipsei de dialog dintre cele două state.

Dorin Toma spune că este contrariat de incapacitatea României de a transforma interesele strategice comune cu Bulgaria în proiecte concrete. Generalul atrage atenția că aceste lacune diplomatice, combinate cu lipsa de viziune, pot afecta securitatea națională și apărarea colectivă a NATO.

„Deși avem încheiat un parteneriat strategic, cum altfel, cu greu angajamentele politice se transformă în capabilități și infrastructuri funcționale. Fie că vorbim de dragarea Dunării pentru asigurarea navigației, construirea de poduri peste fluviu, dezvoltarea infrastructurii de transport gaze naturale etc., proiectele transfrontaliere înaintează foarte greu”, spune el.

Disputa pentru sediul centrului de securitate

Cel mai concludent exemplu, potrivit generalului, este chiar hub-ul de securitate de la Marea Neagră, un proiect propus de la Bruxelles pe care România și Bulgaria nu au reușit să-l dezvolte, deși au primit sprijin pentru el. Motivul blocajului este unul ridicol în opinia sa, având în vedere contextul tensionat din regiune și amenințările care planează de ani de zile asupra statelor riverane: Bucureștiul și Sofia nu au căzut de acord asupra țării care va găzdui centrul.

„Cel mai recent exemplu în acest sens îl reprezintă dezvoltarea Centrului de Securitate pentru Marea Neagră al Uniunii Europene. Inițiativă a Comisiei Europene, și nu a diplomației românești, așa cum autoritățile române tot insistă să ne spună, a fost formalizată, pentru prima oară, în mai 2025, în abordarea strategică a UE pentru Marea Neagră. Până astăzi, proiectul nu s-a putut concretiza, în principal din cauza neînțelegerilor dintre cele două state privind locația acestui centru. Nu privind misiunea sa, finanțarea, împărțirea responsabilităților între statele riverane. Problema a fost cine să găzduiască centrul. După ce anul trecut, în luna septembrie, autoritățile române au plimbat-o pe președinta Comisiei Europene prin portul Constanța, inclusiv cu elicopterul, pentru a prezenta facilitățile ce puteau fi puse la dispoziție, proiectul s-a blocat”, mai spune generalul.

Toma consideră că partea bulgară s-a simțit, cel mai probabil, iritată de faptul că nu a fost consultată în privința amplasamentului centrului. Au mai trecut 10 luni, timp în care au avut loc zeci de incidente de securitate în Marea Neagră, până când cele două țări au reușit să finalizeze conceptul centrului, în iunie 2026.

Chiar și după deblocarea proiectului, mecanismul operațional și calendarul de implementare nu sunt încă definitivate. Bruxelles-ul a fost surprins de încăpățânarea celor două state, dar a acceptat, în final, un compromis pe care generalul îl numește absurd: hub-ul va avea două sedii fizice, unul la Constanța și altul la Varna. Un astfel de aranjament, spune Toma, arată cum orgoliile de la București și Sofia pot dilua la maximum un proiect de importanță majoră, afectând funcționarea și eficiența centrului.

„Comisia Europeană a decis să accepte conceptul prezentat, să finanțeze proiectul și să solicite un calendar clar. A acceptat și propunerea celor două state de a înființa două centre! Mai exact, un centru cu două sedii, la Constanța și Varna. Operațional este de-a dreptul ridicol să dezvolți infrastructură pentru două astfel de capabilități, să dublezi sistemele, să asiguri personal pentru funcționarea centrului în două locații diferite, accesând, în esență, aceleași resurse pentru supravegherea Mării Negre”, explică generalul Dorin Toma.

El atrage atenția și asupra altor posibile disfuncționalități. Nu este clar, spune generalul, cum vor fi împărțite atribuțiile între cele două sedii, care vor fi costurile reale sau dacă va exista o interoperabilitate funcțională între ele. De asemenea, rămâne incert dacă centrul va avea o conducere unică, în măsură să stabilească prioritățile de supraveghere și să valideze evaluările privind amenințările.

„Ca o paranteză, întotdeauna Comisia Europeană a insistat pe cooperarea UE–NATO pentru combaterea amenințărilor maritime și hibride din Marea Neagră, securitatea frontierelor și mobilitatea militară. Ceea ce noi nu prea înțelegem sau nu luăm în calcul când considerăm că acest centru al UE ne va rezolva problemele de securitate din spațiul maritim al României”, susține el.

Comparația cu Marea Baltică

Dorin Toma pune în oglindă situația de la Marea Neagră, unde Bucureștiul, Sofia și Ankara nu reușesc să pună la punct proiecte vitale, cu modul în care colaborează statele din spațiul baltic. Dacă aliații riverani Mării Negre bâjbâie, spune el, în nord cooperarea dintre națiuni evoluează firesc, fără probleme.

„Pentru a face o comparație, Uniunea Europeană dezvoltă un centru regional de supraveghere și securitate maritimă în Marea Baltică, sub coordonarea Gărzii de Frontieră finlandeze. Astfel, coordonarea mecanismului regional de securitate maritimă se realizează dintr-o singură locație. În Marea Baltică, acest centru de securitate este o capabilitate complementară prin care se urmărește integrarea informațiilor și cooperarea autorităților civile și a operatorilor economici, totul pentru a sprijini autoritățile naționale și operația NATO, Baltic Sentry. Deși a fost anunțat în ianuarie 2026, centrul a primit deja finanțare, iar în luna septembrie a fost și testat pe timpul unui exercițiu complex care a presupus nu doar schimb de informații, ci și planificare comună sau decizii coordonate”, mai arată generalul.

Coridorul militar și culoarul de gaze, tot blocate

Generalul aduce în discuție și un alt proiect din Sud-Estul Europei, la care România, Bulgaria și Grecia încearcă din 2024 să pună bazele unei colaborări esențiale pentru propria securitate și pentru echilibrul regional. Nici acest proiect nu avansează.

„Un alt proiect vital pentru securitatea României și apărarea colectivă nu a depășit faza memorandumurilor, scrisorilor de intenție, deși se discută despre el de peste 2 ani de zile. Pentru prima dată, România, Bulgaria și Grecia au semnat o scrisoare de intenție în iulie 2024, la summitul NATO de la Washington, pentru realizarea unui culoar de mobilitate militară. Uniunea Europeană, care ar asigura finanțarea, încearcă accelerarea acestui proiect. De fapt, este vorba despre un coridor de transport rutier și feroviar între porturile grecești de la Marea Egee, Bulgaria și România”, mai afirmă el.

Potrivit generalului, acest coridor nu contează doar pentru securitate, ci și pentru economiile statelor din regiune.

„Vrem sau nu vrem, pentru mobilitatea militară acest culoar este vital pentru a putea asigura afluirea forțelor NATO din porturile grecești spre România. Și asta în condițiile în care, în ultimii 15 ani, nu am fost în stare să construim un pod peste Dunăre pentru că nu ne-am înțeles cu privire la amplasament. Iar nu Grecia sau Bulgaria ar fi principalii beneficiari. Noi ar trebui să fim interesați ca aceste forțe NATO să ajungă cât mai repede în România. Până a avea mii de soldați americani permanent staționați aici, a demonstra că ai capacitatea de a disloca rapid forțe militare și resurse pentru a întări flancul sud-estic este o formă credibilă de descurajare”, mai spune generalul.

Un alt proiect care stagnează, lovit de piedici politice chiar din interiorul României, este culoarul vertical de gaze. Fostul premier Ilie Bolojan a contestat acest proiect, deși el este susținut de la Bruxelles și Washington, cu scopul de a elimina sau măcar de a diminua dependența de gazele rusești.

„Nici culoarul vertical de gaze nu a fost lipsit de probleme, iar până când nu au intervenit ferm Uniunea Europeană și SUA, noi, aici în regiune, nu am reușit să ne înțelegem în legătură cu diferitele reguli comerciale sau tarife. Românii vor spune că vecinii noștri sunt de vină, pe când bulgarii vor susține că noi nu sprijinim aceste proiecte transfrontaliere. La urma urmei, ce mai contează. Diferența dintre ambițiile regionale ale României și capacitatea sa de a negocia și implementa proiecte comune cu un vecin esențial pentru propria securitate și apărare este uriașă.”

Potrivit generalului, există riscul ca și proiectele bilaterale sau trilaterale în care este implicată România, alături de Ucraina și Polonia, să rămână doar pe hârtie. În schimb, se discută despre inițiative fanteziste, care ar costa zeci de miliarde de euro, dar ar aduce beneficii minore raportat la aceste costuri.

„Acum, mai nou, discutăm de dezvoltarea unor proiecte transfrontaliere cu Ucraina, greșit considerate ca fiind parte a efortului de reconstrucție post-conflict. Vorbim de construirea unui pod la Isaccea, de rețele electrice sau chiar de o autostradă care să unească Polonia, Ucraina și România. Ca fapt divers, mai apar din când în când știri despre proiectul „Autostrada Albastră” pentru construirea unui canal navigabil care ar lega Marea Baltică de Marea Neagră… și, astfel, Iașiul s-ar trezi port la mare”, adaugă el.

„Dialogul” lipsește cel mai mult, spune generalul

Revenind la relația dintre București și Sofia, generalul este de părere că ceea ce lipsește cel mai mult între cele două state este dialogul.

„Din experiența mea, atât cât a fost, colaborând cu militari de diferite grade din armata bulgară, am constatat că există o anumită dorință de cooperare pentru dezvoltarea unor proiecte comune, cel puțin în zona securității. Însă trebuie dialog. În concluzie, această incapacitate de a transforma vecinătatea cu Bulgaria într-un parteneriat strategic funcțional este de neînțeles și ar putea fi considerată unul dintre cele mai mari eșecuri ale diplomației românești”, conchide generalul Dorin Toma.

Ultimele știri

Marea Neagră, zonă de risc ridicat pentru marinari. Transportul maritim se scumpește lângă România

Apele din largul României au intrat în zona de risc ridicat stabilită de IBF. Marinarii primesc bonusuri duble, iar transportul maritim se scumpește.

Avocatul lui Viorel Pașca trebuie să plătească 30.000 de lei pentru dosar. Suma e cerută pentru simple copii

Avocatul lui Viorel Pașca trebuie să plătească aproape 30.000 de lei pentru copii ale dosarului clientului său, de 250 de volume.

Rusia convoacă ambasadorul României la Moscova. Motivul: vize refuzate sportivilor minori la un turneu de taekwondo

Rusia a convocat ambasadorul României la Moscova după refuzul de a acorda vize sportivilor minori ruși la Campionatul European de taekwondo.

Anchetele Lumea Politică

Articole pentru tine