Rareș Bogdan, analiză care dă fiori: Analizează sondajele din Europa și explică motivele prăbușirii partidelor tradiționale

Europarlamentarul Rareș Bogdan a publicat o analiză amplă despre criza partidelor tradiționale din Europa, bazată pe sondaje din mai multe țări. El susține că aceste formațiuni s-au rupt de cetățeni și nu mai înțeleg nevoile reale ale oamenilor, comparându-le cu niște aspiratoare autonome care se lovesc mereu de aceleași obstacole.

Rareș Bogdan a scris pe pagina sa o analiză despre declinul partidelor mainstream din Europa, susținută de cifre din sondaje și rezultate electorale recente din Germania, Franța, Grecia, Italia, Olanda și Austria. Concluzia europarlamentarului este tranșantă: formațiunile clasice au devenit incapabile să mai reprezinte comunitățile care le-au votat decenii la rând.

„Partidele tradiționale, clasice, partidele mainstream se prăbușesc în Europa. S-au rupt total de oameni, au întors spatele cetățenilor, nu mai reprezintă comunitățile. Au devenit surde la oameni, atunci când nu-i disprețuiesc. Fac politică pentru ele. Nu mai cunosc realitățile sociale, economice. Și identitare? Cu siguranță!”, a scris Rareș Bogdan.

Europarlamentarul compară scena politică europeană actuală cu „un salon de electrocasnice”, în care partidele clasice se comportă precum „un aspirator autonom: se plimbă singur printr-o cameră goală, se lovește de aceleași obstacole și își vede de traseul lui programat, fără să aibă nevoie de cineva care să-l ghideze”.

El explică faptul că partidele strivite de crize precum austeritatea, migrația sau dezindustrializarea au căzut în special pentru că s-au crezut invincibile. Potrivit lui Bogdan, acestea au mizat excesiv pe blazon, pe aparatul de partid și pe rețeaua teritorială, ignorând faptul că structura locală nu mai e suficientă pentru a convinge un electorat tot mai nemulțumit de direcția reală a țării.

Germania, model de stabilitate zdruncinat

Analiza începe cu Germania, unde europarlamentarul descrie duelul dintre AfD și cuplul tradițional CDU/SPD. El arată că încercarea celor două mari partide de a ridica „un zid de protecție” împotriva AfD, fără a rezolva problemele reale – securitatea frontierelor, competitivitatea economică, birocrația UE sau costul tranziției verzi – i-a transformat în „prizonieri ai propriilor tabuuri”.

Bogdan reamintește că, timp de decenii, CDU/CSU și SPD strângeau împreună 80–90% din voturile la alegerile federale, Germania fiind considerată modelul suprem de stabilitate politică. Datele actuale arată o cu totul altă realitate: SPD a coborât de la 40,9% în 1998, în epoca Schröder, la 13–15% în sondajele și alegerile regionale recente. CDU/CSU a scăzut, la rândul său, de la hegemonia de 35–41% din perioada Merkel la sub 30% la alegerile din 2025 și la circa 20% în sondajele recente, cu o erodare completă în unele landuri din estul țării.

AfD, în schimb, a urcat constant: fondat în 2013 ca partid eurosceptic academic, s-a transformat după criza refugiaților din 2015 într-o forță anti-imigrație și populistă de dreapta. A devenit a doua forță politică la alegerile federale din 2025, a ajuns pe primul loc în sondajele naționale în 2026 și conduce deja în landuri precum Thuringia, Saxonia și Brandenburg.

Europarlamentarul oferă și cifre concrete din septembrie 2026: AfD a obținut 43,8% în Saxonia-Anhalt, dublându-și scorul față de urmă cu cinci ani, în timp ce CDU s-a prăbușit la 17,2%. În Mecklenburg-Pomerania Inferioară, AfD a ajuns la 38,3%, urmat de SPD cu 35,4% și de CDU cu doar 4,9%. În noiembrie, șapte case mari de sondare din Germania plasau AfD pe primul loc, cu scoruri între 26% și 29%, situație în care actuala coaliție CDU/CSU-SPD nu ar mai avea majoritate parlamentară dacă alegerile ar avea loc acum.

Bogdan explică această evoluție prin guvernările comune repetate sub Angela Merkel, între 2005 și 2021, perioadă în care CDU s-a mutat spre centru-stânga pe teme sociale și ecologice, iar SPD a administrat reforme economice contestate chiar de propriii alegători. Potrivit lui, s-a creat astfel un vid uriaș atât pe flancul conservator, cât și pe cel muncitoresc tradițional, iar alegătorii au ajuns să perceapă cele două partide drept „același partid de sistem”.

De asemenea, europarlamentarul subliniază rolul crizei migrației din 2015, când decizia Angelei Merkel de a menține frontierele deschise, susținută de SPD și criticată doar formal de CSU, a oferit AfD „combustibilul decisiv”. Refuzul autorităților de a recunoaște public presiunile asupra școlilor, locuințelor și bugetelor locale a adâncit ruptura dintre Berlin și cetățeni. Nu în ultimul rând, Bogdan punctează politica energetică germană: renunțarea la energia nucleară în paralel cu dependența de gazul rusesc ieftin a lovit direct industria grea, IMM-urile și puterea de cumpărare a populației.

Partide șterse complet de pe scenă

Analiza trece apoi la cazurile de „prăbușire aproape totală”, începând cu PASOK din Grecia, forța dominantă a politicii elene timp de trei decenii, cu scoruri de peste 40–44%, inclusiv 43,9% în 2009. Asumarea memorandumurilor de austeritate impuse de Troică, fără protejarea clasei de mijloc, a dus la prăbușirea partidului la doar 4,7% în 2015. Deși și-a mai revenit parțial, la 12–13%, PASOK a dat numele fenomenului de colaps sistemic al social-democrației europene.

În Franța, Partidul Socialist al lui François Mitterrand și François Hollande a deținut președinția și majoritatea absolută în Adunarea Națională până în 2017. La prezidențialele din 2022, candidata partidului, Anne Hidalgo, a obținut doar 1,75%, electoratul fiind absorbit fie de mișcarea lui Emmanuel Macron, fie de stânga radicală reprezentată de La France Insoumise.

Soarta similară a avut-o și Les Républicains, moștenitorii gaullismului lui Chirac și Sarkozy. Candidata lor la prezidențialele din 2022, Valérie Pécresse, a obținut doar 4,78%, sub pragul de rambursare a cheltuielilor de campanie, iar o mare parte din electorat s-a îndreptat spre Rassemblement National sau spre tabăra macronistă.

Bogdan amintește și precedentul istoric al Italiei, unde Democrazia Cristiana și PSI, partidele care au condus țara în perioada postbelică, au fost șterse de pe scenă la începutul anilor ’90, pe fondul scandalului Mani Pulite. Nici urmașii lor, Forza Italia sau Partito Democratico, nu au scăpat de eroziune, confruntându-se cu formațiuni suveraniste precum Fratelli d’Italia, Liga sau M5S.

Olanda și Austria, aceeași tendință

Europarlamentarul continuă cu Olanda, unde CDA a fost coloana vertebrală a coalițiilor de guvernare din anii ’80 până în 2010, oferind premieri precum Ruud Lubbers sau Jan Peter Balkenende. Ignorarea nemulțumirilor rurale, a crizei azotului și a crizei locuințelor a împins electoratul spre formațiuni noi precum BBB sau NSC, dar și spre PVV al lui Geert Wilders, CDA ajungând recent la un minim istoric de sub 4–5%.

PvdA, partidul social-democrat olandez, a scăzut de la 24,8% în 2012 la 5,7% în 2017, după ce a acceptat măsuri dure de austeritate într-o coaliție cu liberalii lui Mark Rutte. Pentru a rămâne relevant, partidul a fost nevoit să fuzioneze practic pe o listă comună cu Verzii, GroenLinks.

În Austria, sistemul politic a fost definit zeci de ani de împărțirea puterii între social-democrați și populari, fiecare având constant între 35% și 45%. Incapacitatea de a gestiona migrația, inflația și neîncrederea în instituțiile vieneze au propulsat FPÖ pe primul loc în opțiunile electorale, iar ÖVP și SPÖ au ajuns la scoruri de 20–25%, fiind nevoite să caute coaliții fragile cu trei partide pentru a bloca dreapta dură.

Ultimul exemplu citat de Bogdan este FDP din Germania, tradiționalul „făcător de regi” al politicii vest-germane și partener junior indispensabil atât pentru CDU/CSU, cât și pentru SPD. Liberalii au ieșit complet din Bundestag în 2013, au repetat situația în 2025, cu doar 4,3%, și rămân sub pragul electoral de 5%, pe fondul uzurii acumulate în coalițiile de guvernare care nu au livrat conform așteptărilor propriului electorat.

Ultimele știri

Crin Antonescu se declară sceptic în privința reformei administrative. „Nu va câștiga nimeni nimic”

Crin Antonescu dă o șansă de doar 5-10% reformei administrativ-teritoriale și critică „lupta pe spații mici” dintre PSD, PNL și USR.

Până la 15.000 de lei de la stat pentru aceşti români. Ce documente trebuie depuse și cum se obțin banii

AFM oferă până la 15.000 de lei pentru sisteme de stocare a energiei. Dosarele se depun online, într-o fereastră scurtă de timp.

Cristela Georgescu acuză supraveghere în propria casă. Spune că procurorii o ascultă și o filmează

Soția lui Călin Georgescu acuză autoritățile că o ascultă și o filmează în propria casă, pe fondul dosarului penal al soțului ei.

Anchetele Lumea Politică

Articole pentru tine