Încrederea românilor în UE a scăzut la jumătate față de anul 2021, la fel ca și în alte instituții ale statului care în trecut figurau în topul încrederii populației. Interpretând un sondaj, Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale (ISPRI) al Academiei Române, a declarat că încrederea românilor în instituții este „fără echivoc în scădere”.
Au picat în sondaje Președinția, Guvernul și Parlamentul, dar și Uniunea Europeană, care a scăzut în topul încrederii de la 21,06% în 2021, la 10,6% în 2022. Potrivit „Barometrului de Securitate a României” realizat de LARICS, românii au cea mai multă încredere în Biserică (31,5 %), Armată (23,6%), Academia Română (19,5&), NATO (16,4%), SRI (14,2%), MAE (12,7%), UE (10,6%), Președinte (5,4%), Guvern (4,2%), Parlament (3,3%).
„Există un tip de încredere remanentă. Scăderea în toate instituțiile este fără echivoc, dar perdanți, ca de fiecare dată, sunt Președinția, Guvernul și Parlamentul. Nici Uniunea Europeană nu stă bine, o comparație între cifrele din 2021 și 2022 arată că scepticismul, acest „prin noi înșine”, începe să devină prevalent în mintea și sentimentul politic sau strategic al românilor. Poate să nu ne placă acest fenomen, dar este un fenomen al europenizării la nivelul populației României, nu neapărat la nivelul clasei politice”, a spus Dan Dungaciu într-o emisiune PsNews.
Potrivit analistului, „oamenii nu se simt reprezentați la nivel internațional de niciun politician sau de foarte puțini politicieni”.
„Deci faptul că ei nu se simt reprezentați sau nu văd că e cineva mai bun nu înseamnă că ei ar fi de vină fiindcă nu participă la vot. Ei nu participă la vot fiindcă nu au pe cine să voteze. Deci o să avem o rată mare de absenteism dacă clasa politică nu înțelege acest lucru. Populația nu mai crede tot ce i se spune și vede că în instituțiile internaționale – vorba lui Călinescu – „Una se spune alta se fumează ”, a precizat Dungaciu.
Politicienii îi mai reprezintă doar pe cei care i-au votat, „care sunt foarte puțini”, a adăugat analistul.
„Decuplăm țara reală de țara legală, pentru că noi ne încrâncenăm printr-o stupiditate absolută să credem că anumite expresii, voci, nu apar în spațiul public de mainstream. Așa zicând, ele nu există. Noi, de fapt, decupăm artificial inclusiv la nivelul spațiului public comunicarea din interiorul națiunii române. Decupăm artificial, lasând pe dinafară cât mai mulți cetățeni care nu se mai simt. Nu se mai uită la televizor fiindcă nu mai au ce să vadă.
Românii vor să fie occidentali, dar în interiorul acestui spațiu occidental să se vadă mai bine reprezentați sau să se vadă clasa politică.
Oamenii ies în strada în Europa. Ieșitul în strada este forma maximă de protest. Românii sunt mai obisnuiți și cu criza, și cu recesiunea, noi știm ce înseamnă lucrurile acestea. Occidentul german nu a trecut nici prin crize, nici prin recesiune, prin inflație. De unde sa știe nemții ce înseamnă chestiile astea?! Ei trebuie să se obișnuiasca mai dur”, a încheiat Dan Dungaciu.
Leave a comment