Specialistul în drept constituțional consideră că reforma în forma actuală va fi respinsă de Curtea Constituțională. Adevărata țintă ar fi pensiile militare, nu cele ale magistraților.
Avocatul Adrian Toni Neacșu a criticat dur proiectul de reformă a pensiilor magistraților prezentat de guvernul condus de Ilie Bolojan, considerând că documentul încalcă în totalitate jurisprudența Curții Constituționale (CCR) stabilită din 2018.
Specialistul în drept a făcut aceste declarații marți, în cadrul unei emisiuni B1TV.
Un proiect condamnat la eșec constituțional
Neacșu nu consideră că există în prezent un adevărat proiect legislativ, ci doar o colecție de idei care vor suferi modificări substanțiale în perioada următoare.
“Cu precizarea că eu nu cred că avem un proiect legislativ în momentul de față. Avem câteva idei enunțate de domnul Bolojan care vor suferi modificări nemumărate în perioada următoare, poate nu atât în urma discuțiilor cu magistrații, pentru că este evident că ei se vor opune, dar, în primul rând cu Ministerul Justiției care trebuie să garanteze respectarea deciziilor CCR”, a explicat avocatul.
El a subliniat că propunerea actuală ignoră complet precedentele constituționale: “Într-adevăr, pur și simplu, s-au încălcat toate deciziile CCR date undeva din 2018, când a fost pusă în spațiul public această problemă a pensiilor magistraților, finalizată în cele din urmă în 2022, respectiv 2023, cu niște modificări esențiale care nu sunt cunoscute.”
Probleme majore de constituționalitate
Eșalonarea prea rapidă a vârstei de pensionare
Una dintre principalele nereguli identificate de Neacșu se referă la perioada de tranziție propusă pentru ajustarea vârstei de pensionare la 60 de ani. Proiectul Bolojan prevede o eșalonare în doar patru ani, în timp ce CCR a considerat insuficient chiar și un interval de zece ani.
“De exemplu, în legea actuală, vârsta standard de pensionare este de 60 de ani. Este adevărat că se ajunge la această vârstă într-o eșalonare care, pentru foarte multă lume poate părea exagerată. Undeva în 2045 s-ar ajunge la această vârstă. CCR a considerat că această eșalonare a vârstei de pensionare, pe viitor, a magistraților, de la 48 de ani la 60 de ani, în doar zece ani, este insuficientă pentru a satisface garanțiile constituționale ale statutului magistraților”, a precizat specialistul.
“Or noi vorbim acum de o eșalonare în patru ani. Dacă zece ani de eșalonare au fost considerați insuficienți, vă dați seama că patru ani sunt din start căzuți (la CCR), dacă se va ajunge la această propunere“, a adăugat Neacșu.
Reducerea drastică a nivelului pensiilor
A doua problemă majoră vizează calculul pensiilor, unde proiectul coboară pragul de la nivelul actual la 70% din ultima leafă netă, în timp ce CCR a considerat insuficient chiar și nivelul de 85%.
“Cea mai importantă prevedere este cea justificată de CCR pe o anumită jurisprudență, inclusiv a CJUE, dar și pe anumite acte internaționale – pe care le evocă și CSM – că pensia magistraților ar trebui să fie cât mai apropiată de ultimul salariu net aflat în plată. Or deja coborâm la 70%, în acest proiect, în condițiile în care 85% din salariul net aflat în plată a fost considerat, de CCR, ca fiind insuficient pentru a satisface aceste garanții constituționale ale statutului magistraților”, a explicat avocatul.
Strategia din spatele reformei
Neacșu nu exclude posibilitatea ca forma actuală a proiectului să fie intenționat defectuoasă, cu scopul de a îngropa definitiv reforma pensiilor magistraților.
“Sunt foarte multe prevederi, practic alineat de alineat din acest proiect, care încalcă câte o decizie a CCR. De aceea, eu am ferma convingere că nu va rămâne în această formă. Dar dacă va rămâne într-o formă asemănătoare cu cea pe care o avem acum nu se va face (legea – n. red.) decât pentru a fi căzută la CCR și pentru a nu se face o adevărată restructurare a pensiilor magistraților”, a avertizat specialistul.
Adevărata țintă: pensiile militare
Conform analizei lui Neacșu, proiectul privind magistrații ar putea fi doar o diversiune, adevărata miză fiind reforma pensiilor militare, care include nu doar militarii, ci și polițiștii, jandarmii și personalul serviciilor secrete.
“După cunoștința mea, jalonul 215 din PNRR este închis în ce privește reforma, raționalizarea pensiilor magistraților. Este deschis în continuare – și acesta este motivul pentru care România are suspendate fondurile, fonduri importante pe acest jalon – în ceea ce privește celelalte pensii speciale din care cele mai importante sunt cele militare, în care intră nu doar militarii, ci și polițiștii, jandarmii, SRI, SIE ș.a.m.d.”, a explicat avocatul.
El consideră că guvernul României urmărește în realitate o modalitate de raționalizare a acestor pensii, în special privind condițiile de pensionare: “De exemplu, vârsta minimă de pensionare pe legea pensiilor militare este de 45 de ani, în anumite condiții.”
Potrivit acestei teorii, reforma pensiilor magistraților ar servi drept paravan pentru implementarea unor schimbări mai ample în sistemul pensiilor speciale din România.
