Fostul ministru de Externe Theodor Baconschi a reacționat după ce anchetatorii au găsit la Călin Georgescu o legitimație falsă care îl prezenta ca membru al Ordinului de Malta. Baconschi spune că nu mai crede în teoria unui „mare spionaj comunist” legat de fostul candidat la prezidențiale, ci mai degrabă într-o rețea de escroci cu legături în vechea Securitate. Documentul ar fi fost descoperit în timpul perchezițiilor DIICOT de luni, 21 septembrie, la domiciliul lui Georgescu.
Theodor Baconschi, fost ministru de Externe, a comentat descoperirea unei legitimații false găsite printre bunurile lui Călin Georgescu. Documentul îl prezenta pe fostul candidat la Președinție drept membru al Ordinului de Malta.
„Percheziția de la Georgescu a scos la iveală o legitimație falsă menită să ateste falsa lui calitate de SENATOR (sic!) al unui fals Ordin de Malta: nici măcar nu a încercat să falsifice un document oficial al adevăratului Ordin Suveran Militar de Malta (singurul recunoscut de Sf. Scaun și reprezentat la ONU)”, a scris Baconschi.
Fostul șef al diplomației române a adăugat: „Bref, nu mai cred că Georgescu a făcut mare spionaj comunist: e mai curând într-o rețea grosolană de escroci internaționali patronată de ruși și de interlopi cu legături în vechea Securitate”.
Ce conținea legitimația falsă
Potrivit G4Media, anchetatorii ar fi găsit luni, în timpul perchezițiilor din dosarul DIICOT care îl vizează pe Georgescu, o legitimație prezentată drept document diplomatic al Ordinului de Malta, emisă pe numele fostului candidat la prezidențiale. Descoperirea ar fi avut loc la domiciliul lui Georgescu, în cadrul perchezițiilor din 21 septembrie.
Pe legitimație figurează denumirea „Order of Malta / SOVEREIGN ORDER HOSPITALLIERS OF SAINT JOHN OF JERUSALEM O.S.J.”, iar titularul este trecut ca „SENATOR GEORGESCU CALIN”. La rubrica funcției apare mențiunea „PRIOR OF UNITED STATES OF AMERICA”. Documentul folosește însemne și elemente grafice asociate Ordinului de Malta.
Ambasadorul Ordinului Suveran de Malta în România, Roberto Musneci, contactat de G4Media, a negat că documentul ar fi autentic și a precizat că Georgescu nu are nicio legătură cu organizația. „Ordinul de Malta nu emite astfel de documente. Persoana în cauză nu este membră a Ordinului de Malta”, a declarat Musneci pentru G4Media.
Musneci a explicat că există entități care folosesc fără drept numele și simbolurile Ordinului de Malta, un fenomen cunoscut sub denumirea de „mimic orders”. Ordinul avertizează pe site-ul oficial despre existența acestor organizații, subliniind că nu au nicio legătură cu Ordinul Suveran Militar de Malta, recunoscut la nivel internațional. Organizația autentică are sediul instituțional la Roma, relații diplomatice cu peste 100 de state și cu Uniunea Europeană, precum și statut de observator permanent la ONU. Ea nu recunoaște legitimitatea grupărilor care îi folosesc numele sau emblemele fără autorizare.
Perchezițiile DIICOT și acuzațiile din dosar
Legitimația falsă a fost descoperită în cadrul operațiunii derulate luni dimineață de DIICOT. Călin Georgescu a fost ridicat din trafic și dus la locuința sa din Mogoșoaia pentru a fi prezent la percheziții, urmând să fie condus apoi la sediul DIICOT pentru audieri.
DIICOT a confirmat oficial că procurorii Structurii Centrale, împreună cu polițiști ai Direcției de Investigații Criminale, au pus în aplicare cinci mandate de percheziție domiciliară, în București, Mogoșoaia, Ciolpani și Buftea. Dosarul vizează constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Procurorii afirmă că ancheta îi vizează pe trei suspecți, doi cetățeni români și un cetățean italian, care ar fi format, în septembrie 2021, un grup care ar fi acționat în România și Marea Britanie pentru a obține foloase patrimoniale. Acuzațiile se află încă în faza de urmărire penală și vor trebui probate în instanță.
Potrivit anchetatorilor, unei persoane vătămate i s-ar fi promis accesul la o finanțare de șase milioane de euro de la o instituție financiară din străinătate, condiționat de depunerea unei garanții. Victima ar fi virat peste un milion de euro, iar apoi încă 100.000 de euro, după ce i s-ar fi promis creșterea finanțării la 15 milioane de euro. DIICOT estimează prejudiciul total la peste 1,1 milioane de euro.
Procurorii au solicitat, de asemenea, informații autorităților din Letonia, Italia, Marea Britanie și Elveția.
