Reprezentanții sindicatelor din învățământ anunță proteste masive și posibila paralizare a anului școlar din cauza reducerilor de venituri. Începutul anului școlar de la 6 septembrie ar putea fi afectat.
Cadrele didactice din România se pregătesc pentru proteste de amploarea celor din 2023, din cauza măsurilor de austeritate care vor intra în vigoare de la 1 august. Reducerile de venituri, majorarea normei didactice și comasarea unităților de învățământ au stârnit nemulțumiri masive în rândul profesorilor și învățătorilor.
Sorin Dragne, reprezentant al Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) – Sector 1, a declarat pentru Ziare.com că organizarea unei greve comparabile cu cea din 2023 este posibilă, decizia urmând să fie luată în următoarele săptămâni, după consultarea cadrelor didactice la nivel național.
Nemulțumiri masive în rândul profesorilor
“Nivelul de nemulțumire este masiv. În raport cu situația de acum doi ani, angajații din învățământ sunt mult mai nemulțumiți față de măsurile care s-au legiferat deja, publicate în Monitorul Oficial. Vorbim despre un nivel de nemulțumire care poate conduce la o acțiune de protest de amploarea celei din 2023. Însă, abia după consultarea cadrelor didactice, în primul rând a membrilor de sindicat”, a explicat oficialul FSLI.
Reprezentantul sindical consideră că măsurile guvernamentale vor afecta direct calitatea educației din România.
“În loc să vină cu o rectificare pozitivă pentru acoperirea cheltuielilor salariale, Guvernul Bolojan a adoptat ca măsură scăderea veniturilor pentru a se încadra în deficitul bugetar. Practic, vorbim despre creșterea normei didactice, comasarea unor unități de învățământ la nivel național, adoptarea unui nou plan tarifar pentru ceea ce înseamnă plata cu ora, creșterea numărului de elevi la fiecare formațiune de studiu – în școli, grădinițe și toate acestea au ca efect scăderea nivelului de trai, a puterii de cumpărare la angajații din învățământ”, a precizat Dragne.
Deteriorarea calității educației
Sindicalistul acuză guvernul că va deteriora procesul educațional prin măsurile adoptate.
“Ceea ce deranjează cel mai mult este că deciziile au fost luate pe fondul unor informații, date care nu sunt reale. Nici pe departe România nu este țara cu cea mai mică normă didactică a profesorilor. Suntem peste media europeană ca normă de predare. Astfel de informații aruncate în spațiul public sunt deranjante”, a subliniat reprezentantul FSLI.
El consideră că măsurile au fost ascunse în perioada electorală: “Era mult mai onest ca aceste măsuri, dacă se gândeau să le adopte, să le anunțe până atunci, dar printr-o atitudine cu totul mișelească reprezentanții Ministerului și ai Guvernului nu au făcut publice aceste intenții, pentru că eram înainte de alegeri.”
Educația, primul sector sacrificat
Dragne susține că educația a fost aleasă ca țintă din cauza numărului mare de angajați din sector.
“100% da, cadrele didactice reprezintă cea mai sacrificată categorie de bugetari, cu prilejul acestor măsuri fiscale. Decizia este cât se poate de mișelească. Au ales Educația pentru că este cea mai consistentă din punct de vedere numeric din sectorul bugetar. Cei mai mulți angajați din sectorul public sunt în Educație, pentru că aceasta e populația școlară”, a explicat oficialul sindical.
El a subliniat că sistemul era deja subdimensionat: “În Educație există o criză acută de resursă umană. Din toamnă, cei care activează pe baza plății cu ora vor avea un plan tarifar cu mai puțin de jumătate decât era prevăzut în anul școlar precedent.”
Regresul după greva din 2023
Reprezentantul FSLI a amintit că progresele obținute după greva din 2023 sunt anulate de noile măsuri.
“În urma grevei din 2023, salariile începuseră să devină un pic mai atractive decât erau în urmă cu doi ani de zile, începusem să avem un ritm de ocupare al posturilor din învățământ mai bun, cu absolvenți de universități care pregătesc viitoare cadre didactice. Practic, începuseră să intre în sistem oameni mai tineri și bine pregătiți. Din păcate, pe fondul deciziilor guvernului, probabil că odată cu noul an școlar, mulți dintre colegi vor părăsi acest sistem”, a avertizat Dragne.
Situația este deosebit de gravă în mediul rural: “100% există această îngrijorare, mai ales în mediul rural și-n micile orașe de provincie. Avem colegi care își fac calculele de a lucra sub normă, din toamnă.”
Pierderile concrete ale profesorilor
Un cadru didactic din sistem a detaliat principalele reduceri de venituri pe care le vor suferi colegii săi. Potrivit acestuia, pentru că norma de hrană dispare pentru mulți angajați din sistem, acest lucru înseamnă o reducere a veniturilor lunare de peste 300 de lei.
“Ne taie norma de hrană undeva la 347 de lei pe lună, pentru cei care au salarii nete de peste 6.000 de lei. Voucherele de vacanță sunt tăiate cu 50% pentru toți, din start. Iar dacă ai peste 6.000 de lei brut, oricum nu mai primești. De asemenea, ni se taie cei 1.500 de lei – prima pentru cariera didactică”, a declarat G.S., cadru didactic din România.
Profesorul și-a exprimat îngrijorarea legată de siguranța locului de muncă: “Nu se știe dacă voi mai avea serviciu, având în vedere creșterea numărului de elevi la clasă. Restrângerile încep din august, școala începe din 6 septembrie. Probabil că vom boicota actele care vin de la inspectorate și școli, pentru că nu suntem de acord cu noua organigramă.”
Măsurile de austeritate care intră în vigoare de la 1 august 2025, adoptate de coaliția PSD+PNL+USR+UDMR, riscă să afecteze nu doar veniturile cadrelor didactice, ci și calitatea sistemului educațional românesc în ansamblu.
