Cursa pentru desemnarea unui candidat la șefia NATO este în plină desfășurare, în condițiile în care mandatul actualului secretar general, Jens Stoltenberg, expiră în acest an, pe 1 octombrie. În acest moment, în contextul unui război în plină desfășurare în Ucraina, NATO are nevoie, mai mult decât oricând, de un „cap limpede” dar „puțini sunt cei potriviți pentru acest rol”, se arată într-o analiză realizată de Politico, citată de Digi 24.
Jens Stoltenberg a dat dovadă de fermitate în privința ajutorului militar occidental acordat Ucrainei, după invazia rusă declanșată anul trecut pe 24 de februarie. Dar mandatul său expiră la finele lunii septembrie, iar speculațiile legate de succesorul său au început deja să apară, scrie Politico. Va fi viitorul șef al NATO o femeie? Sau un lider provenit din Europa de Est? Momentan, singura certitudine este că războiul din Ucraina nu face decât să complice luarea unei decizii, care trebuie luată în consens și să întrunească unanimitatea celor 30 de lideri ai statelor care formează alianța nord-atlantică. În plus, de la viitorul secretar general al NATO se așteaptă o poziție echilibrată, care să încurajeze în continuare furnizarea de armament pentru Ucraina, concomitent cu întărirea capacității defensive a alianței.
„Eșalonul 2” de candidați cu șanse la șefia NATO.
„E momentul pentru o femeie la conducerea NATO”. Printre candidații cu șanse să preia funcția de secretar general al NATO se numără actualul premier al Olandei, Mark Rutte, prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas și actualul ministru al apărării din Marea Britanie, Ben Wallace. Sursele diplomatice citate de Politico au indicat și trei candidate-femei, care sunt considerate favorite la șefia NATO: premiera Lituaniei, Ingrida Šimonytė, președinta Slovaciei, Zuzana Čaputová, dar și actuala șefă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Astfel, există o anumită „presiune” pentru alegerea unui candidat-femeie, în condițiile în care, până în prezent, alianța NATO a fost condusă doar de bărbați. „E momentul pentru o femeie în funcția de secretar general al NATO”, au spus sursele Politico.
Cine s-ar putea opune nominalizării lui Iohannis la șefia NATO
De asemenea, nu este exclus ca viitorul șef al alianței nord-atlantice să provină dintr-o țară est-europeană, precum Estonnia sau Lituania. Țările din flancul estic al NATO au avertizat de mai multe ori, de-a lungul timpului, despre amenințarea Rusiei și au cheltuit până acum sume apreciabile pentru cheltuielile militare. Pe lângă președinta Slovaciei sau premiera Lituaniei, un alt nume vehiculat este cel al președintelui României, Klaus Iohannis. Numirea lui Iohannis s-ar putea lovi însă de veto-ul Ungariei, dar și de opoziția țărilor care ar prefera un candidat-femeie, informează Politico. În aceste condiții, diplomații europeni par a susține tot mai mult ideea prelungirii mandatului actualului secretar general al NATO, Jens Stoltenberg, decizie care nu a fost încă anunțată în mod public.
