Proiectul pensiilor speciale depus în parlament provoacă nemulțumirea Comisiei Europene, care cere scăderea rapidă a pensiilor de serviciu și a celor acordate aleșilor și magistraților, pe baza principiului contributivității.
Un proiect de lege privind reforma pensiilor speciale a fost depus la Parlament de către Guvernul Ciucă, prin Marius Budăi (PSD), ministru Muncii la sfârșitul anului 2022.
Săptămâna trecută, Comisia Europeană a transmis o scrisoare în care a criticat proiectul, argumentând că acesta nu rezolvă problemele sistemice, face doar economii „foarte limitate” și nu respectă principiile echității și contributivității, transmit surse politice, potrivit B1TV.
Executivul comunitar mai atrage atenția că proiectul de lege, în forma actuală, prevede în continuare perioade de cotizare substanțial mai mici decât cele din sistemul general pentru aproape toate categoriile de „speciali”, iar prestațiile de pensie se calculează pe baza veniturilor obținute într-un număr foarte limitat de ani.
Propunerile de soluții avansate de Comisia Europeană privind reforma pensiilor speciale
În acest context, Comisia a cerut autorităților de la București să modifice radical proiectul de lege privind pensiile speciale.
În cazul pensiilor militare, executivul comunitar cere ca acestea să fie diminuate prin scăderea așa-numitei ”rate de înlocuire” (procentul pe care pensia îl reprezintă din valoarea salariului). De asemenea, baza de calcul trebuie să fie raportată la veniturile din întreaga carieră.
Cât despre pensiile magistraților, în cazul lor e nevoie de creșterea duratei serviciului și un cuantum al pensiei mai mic decât în prezent. Comisia mai explică faptul că, deși deciziile Curții Constituționale limitează modificările care pot fi aduse pensiilor magistraților, ar trebui avute în vedere o durată mai mare a serviciului, un cuantum al pensiei mai mic și alinierea indexării la sistemul general pentru a alinia aceste pensii speciale la principiul contributivității și pentru a face sistemul mai echitabil.
Comisia solicită politicienilor de la București să nu adopte proiectul în forma trimisă de Budăi, ci să-l modifice cu amendamente care să respecte aceste solicitări, dar și pe cele formulate recent de Banca Mondială, printr-un raport.
De asemenea, Comisia Europeană insistă pe respectarea plafonului de 9,4% din PIB stabilit pe termen lung (2022-2070) pentru pensii, inclusiv cele speciale.
Dacă majoritatea PSD – PNL – UDMR nu va face reforma pensiilor speciale, România va pierde o tranșă de bani din PNRR.
Premierul Ciucă: pensiile militare nu sunt speciale
Amintim că, în noiembrie anul trecut, Comisia Europeană a transmis că plafonul de 9,4% din PIB pentru pensii, convenit în PNRR, trebuie respectat și că reforma pensiilor speciale trebuie să le includă și pe cele militare.
Precizarea a venit în contextul în care premierul Nicolae Ciucă, președintele PNL, liderul PSD Marcel Ciolacu și ministrul Marius Budăi au insistat cu toții că pensiile militare nu sunt pensii speciale, afirmații menținute și ulterior. În privința lui Ciucă, această poziție de apărare a pensiilor militare speciale e cu atât mai explicabilă cu cât chiar el încasează o pensie specială de 18.000 de lei pe lună.
Printre beneficiarii de pensii de serviciu se numără judecători, procurori, militari, polițiști, angajați din serviciile secrete, categorii profesionale extrem de influente.
Leave a comment