Intrarea României în Schengen ar putea fi blocată chiar de la nivelul Consiliului UE. Noile state care intră în Schengen ar fi fost separate de statele care se vor alătura spațiului securizat de la frontieră, iar printre câștigători s-ar afla și Croația, susține presa din această țară.
Președinția Consiliului UE ar fi pregătit un proiect separat de aderare a Croației la Schengen, arată agenția de presă HINA, citată de PsNews.
HINA îl citează pe ministrul croat de interne, Davor Bozinovic, care susține că Austria continuă să sprijine Croația pentru aderarea la spațiul Schengen. Însă agenția de presă croată HINA susține că Ministerul de Interne austriac a precizat ulterior că, în opoziția sa față de extinderea spațiului Schengen, ministrul Karner nu a menționat explicit Croația.
Un vot asupra aderării Bulgariei, Croației și României la spațiul de liberă circulație este programat să aibă loc pe 8 decembrie, în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI), notează DPA.
O decizie în acest sens necesită unanimitate.
Potrivit HINA, președinția cehă a Consiliului UE a pregătit două proiecte de decizie, unul pentru Croația și celălalt pentru Bulgaria și România.
Ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, și-a reafirmat, luni, opoziția față de extinderea spațiului Schengen.
„Situația la frontieră, care este insuportabilă pentru populația locală, arată că Schengen-ul, în general, nu funcționează și că extinderea acestui spațiu este inutilă”, a declarat Karner în timpul unei vizite la frontiera dintre Austria şi Ungaria.
Potrivit ministrului, numai în regiunea austriacă Burgenland, de la granița cu Ungaria, au fost înregistrați aproape 75.000 de refugiați care au venit dinspre țări ale UE și care, contrar „principiului Dublin”, nu au fost înregistrați acolo.
Principiul Dublin spune că solicitarea de azil a unui refugiat trebuie examinată de un singur stat membru UE.
„Cetățenii doresc în mod legitim ca returnările să se facă la frontieră. Dar când refugiații cer azil, aceste returnări sunt imposibile din punct de vedere legal”, a adăugat ministrul austriac.
El a apreciat că ar trebui să fie posibilă refuzarea la graniță a intrării migranților care au puține șanse să se califice pentru obținerea azilului și a menționat în context cazurile celor proveniți din țări precum India, Tunisia sau Maroc.
„Numai anul acesta, 11.400 de tunisieni au cerut azil în Austria”, a precizat Karner.
Presa de la Viena a relatat, vineri, că Austria, prin Ministerul de Interne din această țară, se opune extinderii spațiului Schengen cu România, Bulgaria și Croația.