Tot mai mulți români își încheie ziua de muncă atunci când alții abia își încep timpul liber. Aproape 15% dintre angajații din România lucrează seara sau în weekend, iar specialiștii atrag atenția că acest model de muncă atipică, alimentat de salarii insuficiente și de presiunile vieții urbane, devine tot mai mult o regulă, nu o excepție.
Conform datelor din 2023 ale European Institute for Gender Equality, analizate de Monitorul Social (proiect al Fundației Friedrich Ebert), 14,9% dintre angajații cu contract de muncă din România au declarat că lucrează seara, în intervalul orar 18:00-22:00. Procentul femeilor este ușor mai ridicat (15,4%) decât al bărbaților (14%). România se situează astfel peste media europeană de 12%, în partea de sus a clasamentului țărilor UE unde se muncește după lăsarea serii.
Cei mai mulți salariați care lucrează seara se regăsesc în Grecia (28,6%), urmată de Finlanda și Slovacia (ambele cu 18,8%). La polul opus, Polonia (3,9%) și Lituania (4,6%) au cele mai scăzute procente.
În rândul lucrătorilor pe cont propriu din România, situația este și mai accentuată: 19,6% dintre aceștia lucrează seara. Și aici, bărbații (19,9%) depășesc ușor femeile (18,6%), media europeană fiind de 18,1%. Grecia înregistrează din nou cel mai ridicat procent (53,6%), în timp ce Ungaria și Slovacia au cele mai scăzute (6%, respectiv 6,8%).
Weekendul, dedicat muncii pentru un sfert dintre români
Datele arată că 13,7% dintre salariați și 39,6% dintre lucrătorii pe cont propriu lucrează sâmbăta. Duminica, procentele scad la 7,6% dintre angajați și 12,7% dintre independenți.
Comparativ cu alte state europene, România nu se află în vârful clasamentului pentru munca de weekend – Grecia (32,4%) și Italia (30,6%) au cele mai mari ponderi ale angajaților care lucrează sâmbăta, iar duminica, Malta (19,2%), Irlanda (16,2%) și Spania (16%) conduc. Cele mai scăzute procente pentru munca în weekend se înregistrează în Lituania și Polonia.
De ce aleg românii să muncească seara și în weekend?
Specialiștii identifică mai multe cauze care se întrepătrund.
Structura economiei este un prim factor. Domenii precum retailul, HoReCa, transporturile, sănătatea sau serviciile de curierat funcționează în afara programului clasic 9-17. Cererea există exact seara și în weekend, iar angajații trebuie să acopere aceste intervale.
Nivelul insuficient al salariilor este însă poate cel mai puternic motor. Oamenii acceptă sau chiar caută turele de seară și de weekend pentru sporuri salariale sau venituri suplimentare. Pentru angajații cu venituri mici sau medii, aceste ore pot face diferența în bugetul lunar.
Expansiunea economiei „on-demand” – platforme de livrare, ride-sharing, muncă freelance – funcționează aproape exclusiv în afara orelor tradiționale. De aceea, lucrătorii pe cont propriu sunt mult mai vizibili în statisticile muncii atipice.
Nu în ultimul rând, urbanizarea și schimbarea stilului de viață din marile orașe duc la prelungirea activității economice până târziu. Oamenii comandă mâncare, merg la cumpărături sau folosesc diverse servicii după propriul program de lucru, iar companiile își adaptează astfel programul.
Avertismentul specialiștilor: stres cronic și burnout
Deși flexibilitatea poate părea un avantaj, specialiștii atrag atenția asupra consecințelor pe termen lung. Munca în afara programului standard este asociată cu un risc mai mare de stres cronic, epuizare profesională (burnout) și probleme de sănătate. Afectează grav echilibrul dintre viața profesională și cea personală, mai ales în cazul familiilor cu copii sau al persoanelor care au în îngrijire membri dependenți.
Fenomenul reflectă o schimbare profundă pe piața muncii din România, unde „programul de după program” devine tot mai mult o regulă. Întrebarea pe care o ridică specialiștii este cât de sustenabil este acest model și ce măsuri sunt necesare pentru a proteja sănătatea și viața de familie a milioanelor de români care muncesc atunci când alții se odihnesc.
