Prim-vicepreședintele AUR, Dan Dungaciu, avertizează că disputa politică și constituțională dintre președintele Karol Nawrocki și premierul Donald Tusk ar putea anticipa un scenariu similar în România. Analistul politic a făcut avertismentul într-un comentariu video publicat duminică pe Facebook, în care leagă criza din Polonia de miza alegerilor europene din 2027. El spune că alegerile anticipate ar putea deveni inevitabile și la București.
Dan Dungaciu susține că disputa dintre Nawrocki, președintele conservator al Poloniei, și Tusk, premierul liberal, depășește granițele acelei țări. „Ce se întâmplă la Varșovia se va întâmpla și la București”, a spus Dungaciu, adăugând că o criză similară ar putea forța și România să organizeze alegeri anticipate.
Un scenariu ipotetic pentru România
Prim-vicepreședintele AUR construiește o analogie: ce s-ar întâmpla dacă, profitând de o deplasare externă a președintelui Nicușor Dan, o majoritate politică ar încerca să îl îndepărteze din funcție printr-o interpretare forțată a legii.
„Imaginați-vă că, profitând de o deplasare externă a președintelui României, un grup de judecători de la Curtea Constituțională, de parlamentari, ar provoca abuziv demiterea din funcție sau suspendarea președintelui României, pe motiv că nu ar fi respectat legislația care i-ar fi spus că, după două nominalizări ratate, trebuiau declanșate alegeri anticipate”, a spus Dungaciu. El a adăugat că un asemenea scenariu ar fi stârnit „extrem de multă neliniște, chiar ultraje”, atât la București, cât și la Bruxelles, pe motiv că astfel de abuzuri nu ar trebui să existe într-un stat membru UE și NATO.
Analistul a precizat că, păstrând proporțiile, exact acest lucru s-a întâmplat în Polonia. Profitând de absența din țară a președintelui Nawrocki, tabăra liberală condusă de Tusk, fost președinte al Consiliului European, ar fi forțat intrarea în Curtea Constituțională a unor judecători propuși de opoziție.
Dungaciu a explicat că această manevră încalcă legislația poloneză, întrucât o decizie a Tribunalului Constituțional din mai 2016 stabilește că președintele nu poate fi obligat să accepte jurământul judecătorilor propuși la Curte. El a comparat această prevedere cu legea din România, care spune că președintele nu poate fi obligat să convoace alegeri anticipate. Potrivit lui Dungaciu, Nawrocki nu a primit jurământul judecătorilor respectivi pentru că aceasta era decizia sa, însă Tusk și opoziția au susținut că un jurământ depus în absența președintelui este la fel de valabil.
Miza alegerilor din 2027
Sociologul subliniază că adevărata miză a conflictului de la Varșovia este legată de viitoarele alegeri parlamentare din Polonia și de șansa forțelor conservatoare de a prelua guvernarea. El a numit ceea ce face opoziția poloneză „un abuz” vizibil cu ochiul liber și a explicat că singura grilă prin care poate fi înțeleasă situația este anul electoral 2027.
Potrivit lui Dungaciu, acest ciclu electoral a debutat deja cu alegerile regionale din Germania, unde AfD a obținut o victorie importantă, și continuă în Spania, unde partidul Vox urmează să intre la guvernare alături de popularii europeni, ceea ce ar urma să destrame un „cordon sanitar” politic. El a mai spus că anul 2027 va aduce alegeri în Franța, Polonia, Italia și alte state, și că acest ciclu electoral ar putea schimba Europa „din temelii”, fiind posibil cel mai important an politic de după 1990.
Analistul a explicat miza din Consiliul European: dacă Polonia ar trimite acolo un premier conservator, susținut de președintele Nawrocki, raportul de forțe s-ar schimba, având în vedere că acum la masa deciziilor europene se află premierul Tusk. Dungaciu a subliniat că, spre deosebire de Ungaria lui Viktor Orbán, Polonia are o forță politică și economică mult mai mare, ceea ce i-ar permite nu doar să influențeze, ci chiar să blocheze jocul de putere de la Bruxelles.
El a adăugat un alt element la acest tablou: posibilitatea ca Franța să aibă, la rândul ei, un președinte conservator, fie Marine Le Pen, fie Jordan Bardella. Combinația dintre un președinte conservator la Paris, o majoritate conservatoare la Varșovia și rezultatele din Germania ar schimba, potrivit lui Dungaciu, radical structura de putere de la Bruxelles. De aceea, spune el, tabăra de la Varșovia se pregătește să nu piardă alegerile, pentru a menține actualul echilibru de putere și a bloca, implicit, și o eventuală victorie a lui Le Pen sau Bardella în Franța.
„Mănușile vor fi scoase” în 2027
Dungaciu anticipează o intensificare a confruntării dintre partidele suveraniste și forțele care susțin actuala conducere europeană. „Va fi un 2027 în care mănușile vor fi scoase. Va fi poate una dintre cele mai urâte perioade electorale pe care le-am trăit în spațiul european, pentru că bătălia de putere va fi fără milă”, a spus el.
El a adăugat că, dacă forțele suveraniste sau conservatoare ajung la putere și Bruxelles-ul nu le lasă să guverneze, consecința ar putea fi un blocaj la nivel european, cel puțin temporar, și eventual chiar prăbușirea Uniunii Europene. Dungaciu a spus că nu există o poziție neutră din care pot fi privite aceste evoluții, ci „o luptă politică în care A și non-A se vor confrunta major pe teren”.
Referitor la situația din România, analistul consideră că țara nu are o majoritate politică suficient de solidă pentru a face față schimbărilor ce se anunță în Europa. El a spus că nicio majoritate instabilă nu poate susține proiecte economice sau sociale majore, iar actuala guvernare funcționează mai degrabă ca o „improvizație” menită doar să evite alegerile anticipate.
Dungaciu a avertizat că aceste alegeri anticipate ar putea deveni inevitabile în 2026, în contextul tumultului politic din regiune. El a spus că nu poate fi exclusă nici izbucnirea unor proteste în Polonia, inclusiv mișcări studențești, având în vedere că Varșovia este un fief liberal, nu unul conservator, și că atât Tusk, cât și Nawrocki nu își permit să dea înapoi. În opinia sa, singura regulă valabilă în 2027 va fi cine ajunge la putere, motiv pentru care a cerut ca România să își construiască „un instrument de putere suficient de solid”.
Paralela cu viitorul AUR
În încheierea analizei, Dungaciu a făcut legătura directă dintre confruntarea din Polonia și perspectivele AUR. El a spus că toate bătăliile pe care partidul le duce și le va duce sunt privite prin prisma anului 2027.
„Ce se întâmplă la Varșovia se va întâmpla și la București. Nimeni nu-și va permite ca AUR-ul să ajungă la putere. Nimeni, spun cei din zona de putere a lui Tusk”, a conchis Dungaciu, adăugând însă că AUR va face „tot posibilul” ca să ajungă la guvernare și ca România să aibă, la rândul ei, alegeri anticipate în 2027.
