Benjamin Netanyahu își dorește un nou mandat de prim-ministru al Israelului și promite răsturnarea regimului de la Teheran. Dacă Likud pierde alegerile, patru politicieni au șanse reale să preia conducerea guvernului.
Fiecare dintre ei are o viziune diferită despre modul de soluționare a conflictului cu Hamas și despre viitorul Cisiordaniei.
Benjamin Netanyahu urmărește un al șaptelea mandat de premier al Israelului. Miercuri, într-un discurs, el a anunțat deja ce intenționează să facă după alegeri: să rezolve criza din Orientul Mijlociu, declanșată acum trei ani de atacurile Hamas din 7 octombrie 2023.
Potrivit premierului, singura soluție este dusă la capăt prin răsturnarea regimului islamic din Iran, statul care a finanțat timp de ani de zile grupările Hamas, Houthi și Hezbollah. Netanyahu respinge ferm „soluția celor două state” și se opune recunoașterii Statului Palestinian, recunoscut în ultimul an de Franța, Marea Britanie, Portugalia, Spania și alte state.
Liderul Likud, cel mai mare partid conservator de centru-dreapta din Israel, a mai fost premier între 1996 și 1999, apoi între 2009 și 2021, iar din 2022 se află la al șaselea mandat. Dacă Likud pierde alegerile și Netanyahu este înlăturat de la putere, așa cum s-a întâmplat în 2021, scena politică israeliană are patru nume care ar putea prelua conducerea guvernului, potrivit unei analize France24.
Generalul care cere „victorie decisivă”
Gadi Eisenkot a condus Statul Major al armatei israeliene între 2015 și 2019, iar din 2022 a intrat în politică. S-a alăturat cabinetului de război al lui Netanyahu după 7 octombrie, însă a părăsit executivul din cauza dezacordurilor legate de gestionarea războiului din Gaza și de eliberarea ostaticilor. În 2025 și-a înființat propriul partid de centru-dreapta, Yashar („Onestitate”).
Pe plan militar, Eisenkot este cunoscut drept un politician dur, autorul doctrinei „Dahiya”, care presupune folosirea disproporționată a forței pentru descurajarea inamicilor statului israelian, chiar cu riscul distrugerii infrastructurii civile. El consideră imposibilă, în contextul actual, coexistența dintre Israel și Palestina, dar respinge colonizarea excesivă a Cisiordaniei și a criticat influența extremei drepte în regiune. Sloganul său, „Israelul trebuie să învingă”, îl plasează în sondaje între 22 și 25 de mandate.
Alianța Bennett-Lapid
Naftali Bennett, fost antreprenor în tehnologie și lider al mișcării coloniștilor israelieni, a condus mai multe partide de dreapta. Yair Lapid, fost jurnalist și prezentator TV, conduce opoziția din Knesset din ianuarie 2023. Cei doi au guvernat împreună din 2021, într-o formulă de rotație, după ce Netanyahu fusese temporar înlăturat de la putere: Bennett a fost premier, iar Lapid ministru de Externe, preluând apoi conducerea guvernului în 2022.
Între ei existau divergențe majore. Lapid susține soluția celor două state, în timp ce Bennett se opune ferm oricărei forme de coexistență pașnică. Totuși, în 2026, dreapta naționalistă a lui Bennett și centrul liberal al lui Lapid s-au aliat, formând un nou partid, BeYachad („Împreună”).
Ambii lideri susțin necesitatea unei „victorii decisive” în războaiele cu Hamas, Hezbollah și Iran. Alianța lor ar putea obține între 13 și 15 mandate și pledează pentru înrolarea militară universală, de la care ultraortodocșii ar rămâne însă exceptați. BeYachad susține și extinderea acordurilor de normalizare a relațiilor cu statele arabe moderate din regiune.
Eroul de la Nova devenit lider al stângii
Yair Golan, fost general și adjunct al șefului Statului Major, a devenit deputat în 2019 și a preluat conducerea Partidului Laburist din Israel în 2024. Numele său a devenit cunoscut în 2023, după ce s-a deplasat personal pe teren pentru a salva civili prinși în capcană la festivalul de muzică Nova.
Golan conduce acum HaDemokratim – Democrații, partid rezultat din fuziunea Laburiștilor cu Meretz. Dreapta israeliană l-a criticat frecvent după ce a promis abrogarea „Legii Statului-națiune” din 2018, pe care o consideră discriminatorie la adresa minorităților arabe, care reprezintă 21% din populație, și a celor creștine.
Golan pledează deschis pentru soluția celor două state, cere oprirea anexării Cisiordaniei și tăierea fondurilor destinate colonizării. În 2025, a avertizat că modul în care Netanyahu conduce războiul din Gaza riscă să transforme Israelul într-un „stat paria” pe scena internațională. Partidul său, social-democrat de stânga, are ca slogan „Fără Democrați nu există Democrație” și ar putea obține între 8 și 10 mandate.
Lieberman, de la Chișinău la Knesset
Avigdor Lieberman s-a născut la 5 iulie 1958 la Chișinău, pe atunci în Republica Sovietică Socialistă Moldovenească, astăzi Republica Moldova, într-o familie de evrei vorbitori de limbă rusă. Tatăl său, Lev Lieberman, scriitor născut în 1921 la Orhei, când localitatea aparținea Regatului României, a făcut parte din Armata Roșie în timpul lui Stalin, a supraviețuit captivității naziste și a fost exilat șapte ani în Siberia. După eliberare, Lev Lieberman a continuat să scrie și a emigrat în Israel în 1978, unde a murit la 2 iulie 2007, la 86 de ani.
Avigdor Lieberman a studiat la Institutul de Agricultură din Chișinău și și-a încheiat studiile la Universitatea Ebraică din Ierusalim. Stabilit în Israel din 1978, și-a început cariera politică în 1999, odată cu intrarea în Knesset, și a ocupat de atunci mai multe funcții guvernamentale.
În 2004, Lieberman a susținut un plan propriu care prevedea schimburi de teritorii între Israel și Palestina, precum și condiționarea cetățeniei israeliene a arabilor israelieni de un jurământ de loialitate față de stat. S-a opus atunci creării statului palestinian, iar astăzi nu respinge soluția celor două state, dar cere eliminarea totală a Hamas și predarea administrației palestiniene locale către un consorțiu internațional acceptat de statele arabe moderate.
În 2018, el a demisionat din guvernul Netanyahu, numind acordul de încetare a focului din Gaza „o capitulare în fața terorismului”. A cerut atunci ca administrarea civilă a palestinienilor din Cisiordania să treacă Iordaniei, desființarea Autorității Palestiniene și anularea acordurilor de la Oslo.
Partidul său, Yisrael Beiteinu, desprins din Likud, este conservator, ultranaționalist și laic de centru-dreapta, cu șanse la 8-9 mandate. Sloganul formațiunii, „Să înlocuim guvernul de la 7 octombrie”, îl vizează direct pe Netanyahu, acuzat de eșecul prevenirii atacurilor comise de Hamas.
