Un grup de copii ucraineni, victime ale războiului, urmează să se adreseze într-o sesiune privată a Consiliului de Securitate al ONU, într-o încercare de a sensibiliza comunitatea internațională și, în special, membrii Partidului Republican din SUA care dețin controlul asupra votului pentru pachetul de ajutor militar dedicat Ucrainei.
Ucraina își îndreaptă speranța că mărturiile acestor copii – cum sunt cele ale Kirei de 14 ani și ale lui Ilya de 11 ani, care au trăit ororile asediului din Mariupol – vor avea un impact emoțional suficient de puternic pentru a convins membrii republicani să sprijine mai departe eforturile militare în Ucraina, în contextul în care suportul politic intern pentru astfel de ajutoare se confruntă cu încercări politice interne din SUA.
Experiențele traumatice prin care au trecut acești copii, precum pierderea părinților sau alte rude și confruntarea directă cu violența războiului, ilustrează tragicul cost uman al conflictului. Kira, spre exemplu, a relatat unele dintre cele mai întunecate momente pe care le-a trăit – de la pierderea tatălui său până la încercarea disperată de a evada din Mariupol, numai pentru a fi capturați de separatiștii pro-ruși.
„Stăteam într-o stație de autobuz la 6 dimineața, așteptând să merg la școală, când am început să aud câteva explozii. Atunci mi-am dat seama că războiul a început”, a spus Kira pentru Guardian înainte de călătoria ei la New York, care va fi urmată de o vizită la Washington, transmite B1TV.
Pierderea inocenței din copilărie a Kirei a fost imediată. A petrecut aproximativ o lună adăpostindu-se, ascunzându-se în case, subsoluri și la un moment dat într-o biserică, după ce Mariupol a fost învins și mâncarea, apa și curentul au lipsit cu desăvârșire.
La început ea a fugit la bunicul ei, apoi cu tatăl ei, Yevhen Obedinskyi, într-un „cartier zgomotos”, a spus Kira, unde „după aproximativ o săptămână și jumătate, exploziile s-au auzit din ce în ce mai mult”. În cele din urmă, s-a ajuns la punctul în care au simțit că trebuie să evadeze.
Yevhen a fost ucis și pentru că „rușii trăgeau la ferestre”, Kira și familia cu care era au fost nevoiți să-i lase trupul în urmă, fugind să se ascundă într-o pivniță unde mai puteau rezista o vreme.
După câteva săptămâni disperate, fata, membrii familiei iubitei tatălui ei și alte familii au încercat în cele din urmă să fugă din Mariupol. Ea își amintește că li s-a spus că li s-ar oferi ciocolată dacă ieșeau din oraș, dar au fost interceptați și capturați de separatiștii pro-ruși.
Un copil de cinci ani din grup a fost grav rănit la capturare. Kira își amintește că „a avut loc un boom” și, în cele din urmă, a ajuns într-un spital din Donețk care era ocupat, de unde spune că rușii i-ar fi spus că va fi trimisă la un orfelinat dacă rudele ei din Ucraina nu o vor recupera.
19.500 de copii răpiți și duși în Rusia
În plus față de povestea personală a Kirei, prezentarea va aduce în prim-plan informațiile procurorului general al Ucrainei, care estimează că până acum au fost uciși 528 de copii, iar 2.134 sunt dispăruți. Încă 19.500 sunt considerați răpiți și duși în Rusia, unde ar fi supuși unei reeducări forțate în spirit pro-rusesc, potrivit unui raport.
Această situație este subliniată și de Curtea Penală Internațională de la Haga care a emis mandate de arestare pentru Vladimir Putin și comisarul rus pentru drepturile copilului, Maria Lvova-Belova, pentru „deportarea ilegală” a mii de copii ucraineni.
Vizita în SUA, în cursul căreia Kira are de gând să pună accent pe situația copiilor răpiți, vizează și încurajarea semnării unei petiții care cere ONU să acționeze pentru repatrierea acestora în Ucraina.
Poveștile dureroase ale copiilor precum Kira și Ilya, și datele privind impactul războiului asupra celor mai vulnerabili membri ai societății – copiii, sunt menite să reamintească lumii întregi că războiul nu are doar costuri politice sau economice, ci și umane, profunde și adesea ireparabile.