În urmă cu trei ani s-a schimbat legislația cu privire la impozitarea tranzacțiilor cu criptomonede. Abia la începutul lui 2022 Agenția Națională de Administrare Fiscală a început controalele. După primele descoperiri încep dilemele juridice ale ANAF.
Ancheta „Criptomonede pentru #rezist” a dus la schimbarea legii
În plină guvernare Dragnea o știre a făcut deliciul presei: Lumea Justiției a anunțat că procurorii DIICOT anchetează 403 tranzacții suspecte. Jurnaliștii susțineau că mai multe indicii din anchetă indicau drept sursă a tranzacțiilor Fundaţia Ştefan Batory, din Polonia. Aceasta ar fi sponsorizat mai multe ONG-uri din România. Valoarea criptomonedelor vizate era de peste 14 milioane de euro.
Ancheta despre care s-a vorbit în noiembrie 2018 viza cu precădere tranzacții din jurul datei de 10 august când în București a avut loc un miting mamut împotriva guvernului PSD.
În timpul anchetei procurorii și inspectorii ANAF au realizat că nu au multe prevederi legislative pentru a rezolva problemele. Așa se face că la începutul anului următor a adoptată legea 30/2019.
Cum se impozitează veniturile din criptomonede
Legea modifica articolul 114 din codul fiscal și detalia felul în care sunt impozitate veniturile din criptomonede. Cetățenilor le revenea obligația de a declara câștigurile pe fiecare 25 mai ale anului următor realizării lor.
Venitul era definit ca și diferența dintre prețul de vânzare și prețul de achiziție. La momentul apariției legii majoritatea discuțiilor s-au învârtit în jurul modului de determinare a venitului.
Dacă se ia un preț mediu ponderat, dacă se impozitează creșterea sau dacă se plătește impozit numai atunci când moneda virtuală este transformată în monedă tradițională. În afara acestor dileme, mediul online a fost acaparat și de discuții legate de specificitatea unor tranzacții bursiere.
Pandemia și moțiunea de cenzură au pus „pe hold” vânătoarea de cripto-milionari
La finele lui 2019 guvernul PSD a fost demis. Autoritățile nu mai erau atât de interesate de identificarea celor care au sponsorizat mitingul împotriva unui Dragnea care între timp ajunsese la pușcărie.
Începutul anului 2020 aducea pandemia de COVID 19, iar veniturile din criptomonede erau ultima grijă a statului. Așadar marea verificare a veniturilor a tot fost amânată, iar în 2021 România a fost ocupată de alegerile din PNL și alianța dintre liberali și PSD.
Venirea PSD la guvernare și nevoia tot mai mare de bani la buget a făcut ca milionarii cripto să ajungă din nou în vizorul autorităților în 2022.
Apar primele victime din lumea cripto
Pe tot parcursul anului 2022 s-a vorbit despre faptul că ANAF atacă piața criptomonedelor, dar prima știre serioasă a venit în 30 iunie. Atunci, Direcția Generală Antifraudă Fiscală a început începuse deja controalele pentru verificarea veniturilor obţinute în perioada 2016 – 2021 din tranzacţionarea criptomonedelor prin intermediul unor platforme precum Binance, KuCoin, Maiar, BitMart, FTX.
În primele șase luni ale anului fuseseră anchetați 63 de oameni care aveau venituri de 131 milioane de euro. Aproape 50 de milioane de euro fuseseră ascunși de fisc.
„Sunt mulţi, aceştia sunt primii pe care i-am identificat, i-am confirmat, am găsit sumele. Facem în continuare verificări, este una din ţintele ANAF” anunța în iulie președintele ANAF, Lucian Heiuș care indica și faptul că urmează să țintească video-chaturile și a spus că urmează să fie verificați 500.000 de români.
Criptodilema României: DNA, DIICOT sau ANAF
Autoritățile au avut în vedere atunci când au început controalele numai cazurile fericite ale evazioniștilor care investesc o sumă de bani, vând atunci când o monedă virtuală crește și cumpără atunci când ea scade. ANAF viza impozitarea profitului.
În practică s-au întâlnit cu și alte situații. Nu toți cei care au câștigat bani din criptomonede le-au cumpărat. Dacă este vorba despre fetele care fac video-chat sau au cont pe Only Fans, inspectorii ANAF s-au descurcat și au declarat că e evaziune fiscală.
În cazul în care au identificat persoane care au avut venituri din criptomonede dar nu au putut să indice cum le-au cumpărat au trebuit implicate alte autorități. Pe de o parte monedele puteau proveni din infracțiuni, pe de altă parte puteau să reprezinte mită dată unor politicieni sau funcționari.
Momentan au fost prinși „pești mici” cu criptomonede puține
Până acum au fost identificați și trimiți spre procurori infractori de drept comun cu apetențe informatice. Un hacker care furase criptomonede în valoare de 600.000 de euro de pe o platformă internațională a fost arestat la Iași.
Pe 9 septembrie, poliția a descins la 17 adrese din București, Dâmbovița, Ilfov și Olt într-un dosar de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 3,5 milioane de lei.
Urmează cutremurele mari înainte de alegeri?
Până acum nu au apărut cu adevărat nume importante sau sume impresionante. Cea de-a treia variantă, a mitei date în criptomonede a fost emisă numai ca ipoteză. Recenta acțiune a poliției și apropierea campaniei electorale prevestesc însă și astfel de victime.
Într-o perioadă în care nu se mai pot face tranzacții mari cu sume cash este lesne de înțeles că o parte din șpaga politică s-a mutat în lumea criptomonedelor. Verificările ANAF au scos la iveală aceste tranzacții. Rămâne de văzut când vor fi făcute ele publice și cum vor influența alegerile din 2024.
Lumea Politică urmează să analizeze cu atenție impactul avut de intersecția criptomonedelor cu politicienii locali.
Cine are date despre tranzacții suspecte sau afaceri ilegale cu criptomonede poate să ne contacteze anonim pe adresa crypto (a.t.) lumeapolitica.ro