Uniunea Europeană se confruntă cu un deficit de kerosen din cauza dependenței de importuri și a problemelor de aprovizionare. România ar putea deveni un furnizor regional important, dar riscă să rateze această oportunitate strategică, avertizează experții.
România nu a profitat de oportunitatea de a-și întări poziția la nivel european, consideră Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă. El atrage atenția asupra unei noi șanse ratate, de această dată în domeniul kerosenului, pe fondul crizei generate de Războiul din Golf.
Ministerul Energiei a prezentat recent o strategie de creștere a producției de motorină pentru piața internă, prin rafinarea țițeiului din import. Această abordare poate părea justificată în contextul unei crize, dar autoritățile susțin că un astfel de scenariu nu există, ceea ce face ca strategia să pară limitată.
Chisăliță propune o direcție diferită: orientarea către producția de kerosen pentru piața Uniunii Europene, alături de creșterea producției de motorină. Acest echilibru depinde de capacitățile tehnologice ale rafinăriilor din România.
O astfel de strategie ar poziționa România ca un pilon important în arhitectura de securitate energetică a regiunii, subliniază Chisăliță. El avertizează că, deși Europa nu are o criză de petrol, problema este în rafinarea kerosenului în locul greșit. România ar putea deveni un nod vital în sud-estul Europei, dar doar dacă există voință.
Directorul Agenției Internaționale pentru Energie a avertizat că Europa mai are doar câteva săptămâni de combustibil pentru avioane, din cauza blocajului din Strâmtoarea Ormuz. Situația ar putea duce la scumpiri și anulări de zboruri.
Fatih Birol, directorul executiv al International Energy Agency, a descris situația drept „cea mai mare criză energetică pe care am întâmpinat-o vreodată”. El a avertizat că întreruperea transporturilor prin Strâmtoarea Ormuz ar putea avea efecte economice severe, amplificându-se în timp și afectând creșterea economică și inflația globală.
