Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, a avertizat că reducerea deficitului bugetar de la 8,6% la 7% în 2025 va implica un sacrificiu dureros pentru societatea românească, fiind consecința „marilor neglijențe și erori în politica economică” din ultimii ani.
„Se va plăti nota pentru deficitul foarte mare”
Dăianu a subliniat că deficitul bugetar de 8,6% din 2024 reflectă un derapaj masiv al finanțelor publice:
„În 2024, derapajul bugetului a fost foarte mare. Să ne gândim că în 2023, deficitul ESA, cum îl măsoară cei de la Comisia Europeană, era 6,6%. 5,7% deficitul cash era înșelător, că includea o serie de plăți amânate. Deci un derapaj de aproape 2 procente din PIB. Foarte mult, foarte mult! Zeci de miliarde de lei în plus. Denotă cheltuieli puțin spus peste măsură.”
Dăianu a explicat, într-o emisiune B1TV, că ținta de 7% asumată de Guvernul Ciolacu pentru 2025 este „foarte ambițioasă” și dificil de atins:
„România nu ar fi trebuit să ajungă la un asemenea deficit, chiar dacă a fost sub imperiul suitei de crize – pandemie, criză energetică, consecințele războiului din Ucraina. România era în procedură de deficit excesiv și trebuia să fie adoptate măsuri cuvenite să nu crească deficitul atât de mult.”
„Nu există miracole fără durere”
Dăianu a avertizat că ajustarea bugetară nu poate fi realizată fără costuri pentru societate:
„E un efort mare, mare. Nu există miracole, o rețetă care să permită României un deficit să spunem de la 9 la 3% fără durere. Așa ceva nu se poate, nu există!”
Președintele Consiliului Fiscal a atras atenția asupra inegalităților din distribuția efortului de corecție bugetară:
„Oamenii ar putea să dea din cap pe bună dreptate, că sunt unii care câștigă foarte mult, unii foarte puțin, deci distribuția acestui efort de corecție contează semnificativ.”
Dăianu a concluzionat că România va trebui să facă față acestei „note de plată” în 2025, iar măsurile economice corecte pentru ar putea evita o situație similară pe viitor.
