Diana Șoșoacă a cerut anularea alegerilor prezidențiale în justiție, în ciuda sprijinului pe care și l-a declarat candidatului câștigător din primul tur, Călin Georgescu. Înalta Curte de Casație și Justiție urmează să ia o decizie în acest dosar.
Diana Șoșoacă a contestat rezultatele primuui tur la alegerile prezidențiale 2024, potrivit portalului ÎCCJ, iar dosarul a ajuns în recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, pe masa magistraților, vineri 6 decembrie, la ora 12, în condițiile în care turul doi al alegerilor prezidențiale va începe duminică, 8 decembrie la ora 7.
Demersul Dianei Șoșoacă, președinta SOS România, care a cerut prin „ordonanță președențială”- adică judecată de urgență, pe aspectele formale, fără a se intra pe fondul cauzei- este cu atât mai suprinzător cu cât a declarat public că îl susține pe Călin Georgescu, sub rezerva ca acesta să-i ofere postul de premier, iar o posibilă anulare/suspendare a alegerilor l-ar fi afectat direct.
„Dacă românii ies la vot şi votează Partidul S.O.S. România, avem majoritate în Parlament şi dăm guvernul şi prim-ministru României. Cine-i prim-ministrul României? Diana Şoşoacă. Domnule Georgescu, dacă d-voastră veți susține Parlamentul format din S.O.S. România, atunci și noi vă vom ajuta pe dumneavoastră să ajungeți președinte” a declarat Șoșoacă, după ce Georgescu a câștigat primul tur.
Magistrații i-au respins recursul, iar Șoșoacă nu mai are altă cale de atac. „Respinge recursul declarat de reclamanta Iovanovici Şoşoacă Diana împotriva sentinţei civile nr. 83 din 22 noiembrie 2024 a Curţii de Apel Bucureşti – Contestaţii Electorale, ca nefondat. Definitivă. Pronunţată astăzi, 6 decembrie 2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor prin mijlocirea grefei instanţei”– este soluția Instanței Supreme.
Scandalul VOTAT și TATOV
Tot vineri, și Partidul Patrioților Români a cerut anularea alegerilor, care cele parlamentare, sau, în subsidiar, renumărarea voturilor, invocând frauda electorală. Iată ce au susținut în fața magistraților Înaltei Curți de Casație și Justiție:
„Prin procesele-verbale precizate, B. E. C. a stabilit că Partidul PPR a obținut la alegerile pentru Senatul României la nivel național 48.436 de voturi, adică 0,52% din voturile valabil exprimate și la alegerile pentru Camera Deputaților, 40.960 de voturi, adică 0,44% din voturile valabil exprimate.
Aceste rezultate nu pot fi explicate decât prin fraudă, astfel încât interesul Partidului PPR este de a promova această acțiune chiar și înaintea validării rezultatului alegerilor”.
„Din ce în ce mai mulți simpatizanți ai Partidului PPR verifică aplicația virtuală S. T. S. https://prezenta.roaep.ro/parlamentare01122024/pv/romania/results și constată că aceștia nu își regăsesc voturile în cifrele consemnate. Chiar au fost prezentate cazuri în care, în multe comune, deși mulți votanți au votat pentru PPR, în procesul-verbal întocmit de comisiile secțiilor de vot în cauză sunt consemnate 0 voturi” se arată în cererea de chemare în judecată, cu exemple concrete.
„Aceste depoziții ale mai multor votanți ai Partidului PPR au capacitatea de a ridica dubii puternice asupra corectitudinii consemnării voturilor Partidului PPR, coroborate cu mărturii ce descriu faptul că, la numărătoare, au fost consemnate voturi pentru formațiunea politică de pe versoul paginii pe care votantul a aplicat ștampila cu mențiunea „VOTAT”.
Astfel, imaginea opusă a ștampilei „VOTAT” s-a imprimat prin pagina buletinului de vot și a rezultat opțiunea „TATOV”, care a fost atribuită eronat altei formațiuni politice decât Partidului PPR.”
„Partidul PPR fusese cotat de sociologul Mirel Palada după încheierea votului din 1 decembrie 2024, cu procente de 5,50% și 6%, astfel că nu se justifică, prin prezumții conform art. 328 și 329 din Codul de procedură civilă, rezultatul atât de redus de 0,52% și 0,44%. Altminteri, pe prezumții, putem înțelege că discrepanța atât de crescută între rezultatul de Senat și rezultatul de la Camera Deputaților obținue de Partidul PPR nu se poate explica doar prin pluralitate de opțiuni electorale ale cetățenilor români, deoarece electoratul votează de aproape fiecare dată partidul la ambele Camere.”