Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) respinge argumentele Consiliului Concurenței în dosarul ROBOR, susținând că observarea cotațiilor concurenților nu dovedește automat o înțelegere anticoncurențială. Organizația cere ca legalitatea sancțiunilor de 3,73 miliarde de lei aplicate celor 10 bănci să fie analizată de instanțele de judecată.
Reacția CPBR vine după ce Consiliul Concurenței a publicat motivarea deciziei prin care 10 bănci au fost amendate cu aproximativ 3,73 miliarde de lei, sumă echivalentă cu circa 710 milioane de euro. Organizația patronală contestă public argumentele prezentate de președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, în acest dosar.
Într-o poziție transmisă joi, 15 octombrie, CPBR arată că simplul schimb sau observare a informațiilor privind cotațiile concurenților nu constituie, de la sine, o încălcare a regulilor de concurență. Organizația cere ca autoritatea să demonstreze concret ce comportament anticoncurențial poate fi imputat băncilor, dincolo de participarea lor la mecanismul instituționalizat prin care se stabilește ROBOR.
„Transparența nu este cartel”
Transparența nu este cartel, susține organizația, care consideră esențială analiza naturii informațiilor schimbate între bănci și a comportamentului pe care acestea îl generează, pentru a stabili dacă există o încălcare a legislației concurenței.
CPBR mai arată că băncile nu au automat interese economice identice. O creștere a ROBOR nu aduce neapărat un beneficiu fiecărei instituții de credit, iar o evaluare corectă trebuie să țină cont de structura bilanțurilor, de costurile de finanțare, de expuneri și de riscuri specifice fiecărei bănci.
Patronatele bancare precizează și că posibilitatea sancționării unei restrângeri a concurenței prin obiect, fără a cuantifica efectele acesteia, nu scutește autoritatea de obligația de a demonstra conduita concretă și încadrarea juridică a faptei. Organizația spune că respectă rolul Consiliului Concurenței și dreptul acestuia de a-și explica public deciziile, dar cere ca dezbaterea să nu afecteze dreptul la apărare al băncilor și independența justiției.
Cum a fost calculată amenda
Consiliul Concurenței anunțase în luna iunie sancționarea celor 10 bănci, susținând că instituțiile de credit și-au coordonat comportamentul în procedura de stabilire a ROBOR prin schimburi de informații confidențiale și strategice privind nivelul cotațiilor. Investigația fusese declanșată în octombrie 2022 și a vizat modul în care băncile implicate în procedura de fixing își stabileau cotațiile, care ar fi trebuit să fie independente.
Cea mai mare amendă, de 875,74 milioane de lei, a fost aplicată Băncii Transilvania pentru propria conduită. La aceasta se adaugă o sancțiune de 85,03 milioane de lei, pentru fapta atribuită fostei OTP Bank România. BCR a fost amendată cu 577,36 milioane de lei, Raiffeisen Bank cu 442,49 milioane de lei, UniCredit Bank cu 431,03 milioane de lei, BRD cu 412,47 milioane de lei, iar ING Bank cu 405,91 milioane de lei. Sancțiuni au primit și CEC Bank, Exim Banca Românească, Libra Internet Bank și Intesa Sanpaolo România.
După publicarea motivării deciziei, mai multe bănci au anunțat că vor contesta sancțiunile sau că vor recurge la căile legale pentru a-și apăra poziția.
Ce este ROBOR și cine este afectat
ROBOR reprezintă rata medie a dobânzilor la care băncile acceptă să se împrumute între ele pe piața monetară în lei. Indicele influențează dobânzile unor credite acordate companiilor și instituțiilor publice, precum și ale creditelor în lei cu dobândă variabilă contractate de persoane fizice înainte de introducerea IRCC, în cazul în care acestea nu au trecut la noul indice.
Nivelul ROBOR poate influența valoarea ratelor plătite de debitori, în funcție de clauzele contractuale și de frecvența actualizării dobânzii. Tocmai de aceea, investigația privind modul de stabilire a indicelui are consecințe atât pentru piața bancară, cât și pentru încrederea clienților în mecanismele de formare a dobânzilor.
Contestațiile depuse de bănci vizează atât legalitatea, cât și temeinicia deciziei Consiliului Concurenței. Poziția CPBR exprimă argumentele sectorului bancar, dar nu anulează prin ea însăși concluziile autorității de concurență. Disputa urmează să fie tranșată prin procedurile legale aplicabile.
Încrederea în instituții depinde nu doar de fermitatea deciziilor, ci și de rigoarea argumentelor care le susțin, afirmă CPBR, care consideră că deciziile autorității trebuie să reziste celui mai exigent control juridic și economic.
