Companiile europene sunt tot mai îngrijorate de incertitudinea economică, depășind temerile geopolitice. În România, inflația și schimbările fiscale generează crize complexe. Aproape 40% dintre firme nu sunt pregătite pentru șocuri majore.
Incertitudinea economică a devenit cea mai mare sursă de îngrijorare pentru companiile europene, depășind riscurile geopolitice. În România, inflația cumulată din 2020 a trecut de 58%, iar schimbările fiscale frecvente afectează predictibilitatea afacerilor, transformând presiunea economică într-un factor de criză.
Conform unui sondaj realizat de Crisis Communications Network Europe (CCNE), 76% dintre experți consideră incertitudinea economică ca principal risc pentru companii în următoarele luni. Instabilitatea geopolitică este menționată de 59% dintre aceștia, atacurile cibernetice de 47%, iar dezinformarea de 41%.
Experții descriu perioada actuală ca fiind una de „permacriză”, în care problemele economice, geopolitice, sociale și tehnologice se suprapun și se alimentează reciproc, îngreunând anticiparea și gestionarea crizelor.
Ana Maria Gardiner, reprezentant CCNE în România, subliniază că multe companii consideră că sunt pregătite pentru criză doar pentru că au un plan sau o echipă desemnată. Totuși, mediul actual nu mai permite gestionarea crizelor izolate. Pregătirea pentru criză înseamnă scenarii testate și decizii rapide sub presiune.
Pentru companiile din România, dificultățile externe se suprapun problemelor locale. Inflația ridicată și schimbările fiscale frecvente reduc puterea de cumpărare și afectează investițiile, iar conflictele internaționale perturbă lanțurile de aprovizionare și stabilitatea piețelor.
Sondajul CCNE arată că 40% dintre companii sunt slab pregătite pentru criză, iar jumătate dintre experți consideră că nu s-au făcut progrese semnificative în ultimul an pentru îmbunătățirea capacității de reacție.
Deși amenințările sunt tot mai complexe, multe organizații tratează pregătirea pentru criză ca pe o obligație formală. Experții avertizează că trebuie să-și construiască scenarii care să ia în calcul riscuri multiple și să pregătească echipele pentru situații complexe.
Managementul crizelor nu mai poate fi privit doar ca un proces intern. Capacitatea de coordonare operațională, comunicare și relaționare cu toate părțile implicate devine crucială. Companiile trebuie să fie pregătite nu doar pentru o criză, ci pentru acumularea simultană a mai multor crize. Într-o economie volatilă, pregătirea pentru scenarii complexe devine o condiție de supraviețuire.
