După fiecare pandemie urmează doi ani de epidemii sezoniere, a spus ministrul Sănătății Nelu Tătaru. Chiar dacă coronavirusul este un agent patogen nou, ceva necunoscut, ceva care se regăseşte prima dată în patologia umană”, specialistul crede că ar trebui să urmeze același parcurs ca alte pandemii care au lovit omenirea în trecut, Depinde doar de măsurile luate de oameni și guverne ca vârful, adică perioada cu cele mai multe infectări, să fie atins brusc sau în timp. O creștere exponențială ar duce la supraaglomerarea spitalelor.
„Am plecat la luptă cu ceva necunoscut, ceva care se regăseşte prima dată în patologia umană, cu ceva care nu are un tratament, nu are un vaccin. Suntem într-un moment în care ajungem aproape la jumătate aceste pandemii în România”, a spus, marţi seară, Nelu Tătaru, potrivit PsNews.
„O pandemie a fost urmată de doi ani de epidemii sezoniere şi aşa va fi şi în acest moment. Noi vom trăi cu acest virus şi în următorii doi ani, dar, având în vedere prima cocoaşă, prima curbă putem evalua şi ce va urma în următorii doi ani. Menţionez că nu avem un tratament, mergem cu tratament simptomatic, nu avem un vaccin”, a adăugat ministrul sănătății.
Ministrul Sănătăţii afirmă că majoritatea românilor au respectat indicaţiile şi restricţiile astfel că autoritățile vor aștepta 7-10 zile pentru a vedea care a fost impactul aglomerației sărbătorilor în această pandemie.
„Sunt 7-10 zile în care putem evalua o evoluţie a acestei pandemii în care putem ajunge spre acel vârf şi putem ajunge într-un mod progresiv, uşor, sau întru un model exponenţial cu mai multe cazuri. Această boală poate prezenta simptomatologie din a doua până în a zecea zi. Dacă vom avea un număr crescător de cazuri, dar progresiv, nu exponenţial, nu vom avea cazuri severe, ne menţinem în acea previziune de 10 – 12.000 de cazuri, cu un vârf al acestei pandemii pe sfârşitul lunii aprilie. Urmând ca în următoarele două săptămâni să avem un scăderea numărului de cazuri”, a explicat Nelu Tătaru
Nelu Tătaru a explicat, pe scurt, și ce presupune crearea unui vaccin.
„Încă nu suntem aproape de a avea un vaccin împotriva COVID-19. Acest vaccin impune o stabilizare a virusului ca să putem extrage acel fragment stabil de ARN ca să putem face un vaccin. Trebuie să aibă o perioadă de studiu, de testare pe persoane sănătoase şi după această perioadă să-l putem procura şi să-l putem utiliza în întreaga masă”.
