Fostul premier Florin Cîțu a fost invitatul lui Mihai Belu la podcastul „Legende Urbane”, unde a vorbit fără menajamente despre pandemie, despre relația cu Klaus Iohannis, despre memorandumurile vaccinurilor, dar și despre subiecte la zi: guvernarea Bolojan, Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB) și succesiunea lui Mugur Isărescu la BNR.
Florin Cîțu schimbat cu presiuni și aluzii la „dosare”
Mihai Belu i-a pus fostului premier întrebarea pe care, spune el, o are toată lumea: cum au făcut „switch-ul” cei care, în cele două luni cât a durat „festivalul democrației” din 2021, îi jurau credință veșnică?
„Ăia care în perioada aia spuneau «Florine, ești regele nostru, ești fratele nostru, noi stăm lângă tine, noi murim pentru tine» — cum au făcut switch-ul?”, a întrebat Belu.
„Au fost două momente”, a răspuns Cîțu. „Întâi a fost o moțiune USR-AUR, trebuie să amintim și de asta, și după aceea a fost moțiunea PSD, votată de USR și AUR. Imediat după acea moțiune au început presiunile: «Domnule, se ține de scaun». Care scaun? România nu era în război, nu era nimic. Eu negociam — negociam ca să nu facem guvern cu PSD-ul. Și mă surprinde că mulți dintre cei care îmi spuneau atunci că mă țin de scaun, astăzi zic ei că nu vor să facă cu PSD-ul — și se țin de scaun.”
Momentul retragerii a venit însă după altceva: „Am spus să facem congres, și atunci au început niște lucruri mai urâte. Și am zis: bine, ok, mă retrag.”
Ce înseamnă „lucruri mai urâte”? „Amenințări, dosare. Zone de-astea, care n-are sens… Și atunci am zis: ok, nu mai fac nimic, mă dau la o parte”, a dezvăluit Cîțu, care a ținut să sublinieze: „Vreau să fie foarte clar: nu am negociat eu cu PSD-ul, nu am făcut eu nimic cu PSD-ul.”
Cât despre marile dezamăgiri, fostul premier a numit două: „Am avut mai târziu o dezamăgire cu domnul Ciucă, pentru niște discuții și promisiuni pe care credeam că un om general le poate materializa. Și, bineînțeles, schimbarea de acțiune a lui Klaus Iohannis, pe care n-am înțeles-o niciodată — o schimbare foarte ciudată, care a mers într-o altă direcție.” Restul plecărilor din jurul său nu l-au mirat: „Sunt conștient, nu suntem la mănăstire aici. E luptă politică. Oamenii se întorc, se duc — n-am o problemă.”
Lecția pentru Bolojan: „Dacă nu făceau nimic anul trecut, astăzi România avea creștere economică și n-avea inflație mare”
Fostul premier a avut un verdict tăios și pentru guvernarea Bolojan și pachetele fiscale din vara lui 2025: mai bine lipsă.
„Dacă ne uităm la soluție, vedem că mai bine mai stăteau trei luni și nu făceau nimic. Dacă anul trecut, în vară, nu făceau nimic și doar anunțau «vom fi cu deficitul sub control» — și cam atât —, astăzi România avea creștere economică și n-avea inflație mare. Pentru că TVA-ul de anul trecut n-a adus niciun ban. Costul faptului că au făcut ceva e mult prea mare. Mai bine nu făceau nimic”, a spus Cîțu.
El a amintit și de trecutul lui Ilie Bolojan din vremea guvernării PNL-PSD: „În partid, când venea domnul Ciucă și ne propunea să creștem taxe, toți ridicau mâna, iar eu o ridicam împotrivă. Nu l-am văzut pe domnul Bolojan vreodată să ridice mâna împotrivă.”
Cîțu a făcut și un exercițiu de imaginație pe tema inflației tolerate azi de societate: „Imaginați-vă că eram eu premier, era inflația 10,7% un an de zile și spuneam: «Domnule, asta e, n-ai ce să-i faci. Ghinion. Și peste asta vă mai cresc și taxele.» Aș fi fost linșat public. Dar se pare că astăzi societatea acceptă și TVA mai mare, și inflație mare. De ce, nu știu. Dar se pare că acceptă.”
Ruptura cu Nazare: „Îmi tot aducea memorandumul cu banca spionilor. La un moment dat am spus: stop și la revedere”
Poate cea mai tare dezvăluire a interviului privește motivul real al demiterii lui Alexandru Nazare de la Finanțe, în vara lui 2021. Cîțu spune că actualul ministru al Finanțelor — pe care tot el l-a adus în guvern — insista să continue capitalizarea Băncii Internaționale de Investiții (BII) de la Budapesta, instituția supranumită în presa internațională „banca spionilor” lui Putin.
„Eu am venit cu propunerea domnului Nazare, eu l-am adus, nu-l știa nimeni. Iar în ultima perioadă, înainte de a lua această decizie, îmi tot aducea un memorandum prin care dorea să continue capitalizarea băncii aceleia din Budapesta — banca spionilor, din care România a ieșit după aceea. Am spus că nu sunt de acord. Și tot aducea memorandumul. Și atunci, la un moment dat, am spus: stop și la revedere”, a povestit Cîțu.
Întrebat dacă Nazare avea vreun interes personal acolo, fostul premier a răspuns: „Nu știu. Dar ideea este că, dacă lăsam să se plătească, pierdeam și banii ăia, pentru că România a ieșit din banca respectivă și nu și-a recuperat niciodată capitalul. Deci am salvat niște bani.”
Context. Banca Internațională de Investiții este o instituție fondată în 1970 de URSS și statele CAER, care și-a mutat sediul de la Moscova la Budapesta în 2019, la cererea lui Viktor Orbán către Vladimir Putin. Rusia controla circa 45-47% din capital, iar banca — condusă de Nikolai Kosov, fiul unei foste spioane KGB — a fost etichetată drept „banca lui Putin”, „calul troian al Kremlinului” și „banca spionilor”, americanii avertizând că vizele diplomatice acordate angajaților au funcționat ca un canal de intrare a agenților ruși în state UE și NATO. După invazia Ucrainei, România a anunțat retragerea, dar procesul s-a finalizat abia în iunie 2023, la două luni după ce SUA au pus banca sub sancțiuni. Capitalul vărsat de România — circa 26 de milioane de euro — nu a mai fost recuperat, iar fondurile de pensii Pilon II românești au rămas cu peste 400 de milioane de lei blocați în obligațiunile BII.
Ironie pe banca NATO: „Dăm 9 miliarde și primim un sediu regional. Păi și care-i șmecheria?”
De la banca rusească, discuția a alunecat spre cea mai nouă bancă din portofoliul aceluiași Alexandru Nazare: Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB), inițiativa coordonată de Canada la care România a devenit stat fondator, iar Bucureștiul va găzdui biroul regional pentru flancul sudic.
Cîțu nu s-a arătat deloc impresionat de trofeu. „Memorandumul ăla e secretizat — toate memorandumurile sunt, în principal, secretizate. Dar este o decizie la care clar ar trebui să știm cât costă capitalizarea. Se vorbește de 9 miliarde către banca asta, la care nu participă țările mari din Europa, nu participă America”, a atras atenția fostul premier.
Apoi a livrat poanta serii, cu o ironie usturătoare: „N-am văzut detaliile, dar am înțeles că, în schimbul banilor, avem și noi un sediu regional în schimbul celor 9 miliarde de euro. Păi și care-i șmecheria?”
Cu alte cuvinte, în lectura lui Cîțu: miliarde de euro de la buget pentru ca sigla noii bănci de apărare să fie pusă pe un sediu din București.
Săgeți către BNR: „Domnul Isărescu o să trăiască 100 și ceva de ani, dar nu știu dacă ajunge la 200. După aceea ce facem?”
La finalul discuției despre politica monetară, Cîțu a atins un subiect tabu al politicii românești: ce se întâmplă cu Banca Națională după era Mugur Isărescu, guvernatorul aflat în funcție din 1990.
„Domnul Isărescu o să trăiască 100 și ceva de ani, să zicem, dar după aceea ce facem? Nu știu dacă ajunge la 200 de ani. Trebuie să găsești cumva o tranziție”, a ironizat fostul premier, care a lansat apoi un rechizitoriu la adresa numirilor politice din CA-ul băncii centrale: „Oamenii pe care îi trimitem în boardul BNR nu sunt oameni cu experiență. Toți cei care au fost numiți nu aveau experiență anterioară în politică monetară — nici măcar studii pe domeniul ăsta. Cred că eu sunt singura persoană din politică care a lucrat într-o bancă centrală în afara României.”
Iar concluzia lui leagă totul de inflație: „Și atunci e normal să vedem astfel de rezultate. Pentru că nu este normal ca economia să aibă o inflație de 10,7% un an de zile și nimeni să nu facă nimic — și asta să fie acceptat de societate.”
Klaus Iohannis a închis piețele
Unul dintre cele mai comentate momente ale pandemiei — închiderea piețelor agroalimentare la finalul lui 2020 — nu a fost decizia Guvernului, susține Florin Cîțu. Fostul premier aruncă pisica, cu jumătate de gură, în curtea Cotrocenilor.
„Au fost închise câteva piețe, și asta a fost târziu, pe finalul lui 2020, încă nu erau vaccinuri atunci. Dar aia n-a fost o soluție care a venit de la noi. A venit nu știu de unde… cred că la domnul președinte a venit ideea”, a spus Cîțu.
Întrebat de Mihai Belu cum se implica președintele — „păi, președintele comanda atunci, și a zis: închideți piețele?” — Cîțu a evitat să tranșeze definitiv: „Erau discuții, dar nu știu dacă exact de la el a venit. Nu știu exact și n-aș vrea să arunc vorbe.”
În schimb, fostul premier și-a revendicat propria linie din pandemie: „Pentru mine era important să țină economia deschisă. Și a fost economia deschisă.” Cîțu a povestit că multe dintre soluțiile din pandemie le-a luat direct de la oamenii din HoReCa: „Mergeam în restaurante și întrebam ce ar trebui să facem mai bine. Așa am venit cu soluția să plătim 75% din salariile angajaților — pierduseră din tipsuri — și am permis livrarea până noaptea târziu.”
Vlad Voiculescu a „numărat” vaccinurile. Nazare nu s-a opus
Pe subiectul fierbinte al achizițiilor de vaccinuri, Cîțu a explicat mecanismul memorandumurilor din guvernul său și a respins ideea că premierul ar fi decis de unul singur cantitățile.
„Memorandumul este un act al Guvernului — toți membrii Guvernului sunt responsabili. Este semnat de premier, dar este un act al Guvernului. Două memorandumuri au fost coinițiate de domnii Nazare și Voiculescu, unul de Ministerul Sănătății, când interimar era domnul Cîțu, și altul de doamna Mihăilă”, a detaliat fostul premier, care a subliniat: „Și atunci, și acum, și în viitor, medicamentele vor fi contractate de Ministerul Sănătății, așa cum echipamentul militar e contractat de Ministerul Apărării.”
Cîțu a explicat și de ce cifrele privind dozele s-au tot schimbat: „La început a fost o cifră, după aceea au spus că trebuie incluși și tinerii până la 16 ani, apoi și copiii. La început era o doză, apoi două, apoi trei. Astea erau discuțiile în aprilie, iar în octombrie același an a venit valul 4, în care se vaccinau 100 și ceva de mii de oameni pe zi și aproape că rămăsesem fără vaccinuri.”
„Este o nebunie să avem această discuție acum”, a punctat el, referindu-se la controversele privind supracontractarea: „Nu știai dacă vor fi una, două sau trei doze. Pandemia s-a terminat în 2023, iar noi eram în ianuarie 2021. Nu știai cât ține pandemia. Ce voiam noi era să mă asigur că, dacă cineva vrea să se vaccineze în România, are vaccin. Oamenii stăteau la coadă, se înghesuiau să se vaccineze.”
La Iron Maiden cu SPP în mulțime
Interviul a avut și o porție consistentă de culise ale vieții de demnitar. Cîțu a dezvăluit că, atât timp cât a fost ministru al Finanțelor, a refuzat protecția SPP: „Inițial eu n-am vrut SPP și n-am avut. Îmi conduceam singur mașina. Am intrat în contact cu SPP-ul abia când am fost propus premier prima oară.”
Odată cu funcția au venit însă și regulile impuse de el ofițerilor: „Am pus niște reguli de la început: voi merge pe jos, vreau să fie îmbrăcați sport, să nu se vadă, să fie cât mai retrași. Și toate aceste condiții mi le-au respectat. Nu i-am simțit intruzivi.”
Fostul premier a povestit și cum reușea să dispară din peisajul public: „Au fost câteva evenimente unde am zis că vreau să merg discret și am ajuns chiar discret. Am fost la concerte, la Iron Maiden — și nu știa nimeni că sunt acolo. Nu m-a fotografiat nimeni. Au fost foarte discreți și m-au lăsat în pace.” Mai greu era cu cafeaua: „Mă opream să beau o cafea și parcă se strica tot sistemul — trebuiau să știe dinainte unde beau, ce beau. Mi se pare exagerat. România e încă o țară safe.”
Belu a mers însă și pe terenul minat: există suspiciuni rezonabile că SPP-ul, pe lângă protecție, îl „încadrează informativ” pe demnitar și dă raportul mai departe? Răspunsul lui Cîțu, dezarmant: „Nu știu. Nici n-am întrebat cum funcționează. Dar cred că întotdeauna vor fi rapoarte de activitate. Ce scrie în ele — nu știu. Că a fost și a băut o cafea undeva? Posibil, chiar nu știu.”
Cu Lucian Pahonțu, șeful SPP, contactele au fost minime, spune Cîțu: „Ne-am întâlnit cred că de două ori la început și încă o dată la un eveniment. La premier există o echipă separată — una pentru președinte, una pentru premier — și eu vorbeam cu generalul-șef al echipei. În rest, nu.”
