Daniel Horodniceanu, vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și fost șef al DIICOT, poate fi urmărit penal pentru abuz în serviciu și fals intelectual, după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a desființat decizia de clasare a dosarului „Veranda”.
Magistrații ÎCCJ cer ca Daniel Horodniceanu să fie urmărit penal pentru abuz în serviciu și fals intelectual în dosarul „Veranda”, după ce procurorii Parchetului General au dispus, inițial, clasarea cauzei pentru cele două infracțiuni.
Horodniceanu a fost procuror de caz în dosarul „Veranda”, deschis la Iași, până când a devenit vicepreședintele CSM, în ianuarie 2023. Acesta este acuzat că a semnat acte de urmărire penală în dosar deși nu mai avea calitatea de procuror de caz.
„Admite plângerea formulată de petentul Zămosteanu Cristin (fost Ungureanu). Desființează soluţia de clasare dispusă prin ordonanţa din 07 august 2023, în dosarul penal nr. 432/P/2023 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Secţia de urmărire penală şi criminalistică şi ordonanţa nr.290/II/2/2023 din 11 septembrie 2023 a procurorului şef al aceleiaşi secţii şi trimite cauza la procuror pentru a începe urmărirea penală”, potrivit deciziei ÎCCJ.
Decizia Instanței Supreme este definitivă.
În dosarul „Veranda” sunt cercetate mai multe persoane, între care primarul Iașului, Mihai Chirica, angajați din Primăria Iași, angajați ai Oficiului de Cadastru și dezvoltatori.
În dosar, anchetatorii au investigat „constituirea unui grup infracţional organizat” în care „dezvoltatori imobiliari care s-au folosit de conexiunile cu funcţionari din administraţia publică locală cu atribuţii în domeniul emiterii şi urmăririi respectării documentaţiilor de urbanism” pentru a obţine autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Infracţiunile cercetate de procurori sunt abuz în serviciu în vederea obţinerii unui folos necuvenit, uzurparea funcţiei, delapidare, spălarea banilor, folosirea cu rea-credinţă a bunurilor sau creditului societăţii într-un scop contrar intereselor acesteia, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals.
Ancheta vizează condiţiile în care a fost efectuată supraetajarea Halei Centrale şi amenajarea pe terasa acesteia a unui restaurant. Solicitarea dezvoltatorului către Primărie, pentru autorizarea lucrărilor a fost iniţial refuzată, întrucât indicatorii urbanistici ai clădirii erau deja depăşiţi. Cu toate acestea, ulterior a fost eliberată autorizaţia necesară, iar lucrarea a fost executată. Cercetările procurorilor în cazul Halei Centrale au demarat în primăvara anului trecut, ca o extindere a unui dosar deschis împotriva dezvoltatorului Cristin Zămosteanu în 2019 şi în care este acuzat de producerea unui prejudiciu de 12 milioane euro bugetului de stat.
Leave a comment