Guvernul Bolojan își propune să modifice sistemul de pensii al MAI prin creșterea vârstei de pensionare și interzicerea cumulului pensiei cu salariul. Sindicatele reacționează dur, invocând discriminarea și încălcarea dreptului la muncă.
Datele arată că 61% dintre pensionarii MAI primesc pensii de peste 5.000 de lei, pensionându-se, în medie, la 50 de ani și trei luni. Angajații MAI critică planurile Guvernului de a crește vârsta de pensionare și interzicerea lucrului la stat după pensionare.
Proiectul de lege inițiat în martie vizează MAI, MApN și alte structuri de siguranță națională, propunând creșterea vârstei de pensionare și schimbarea modului de calcul al pensiilor. Ilie Bolojan a declarat că trebuie corectate pensionările la vârste de 50-52 de ani.
Sindicatele din Poliție protestează, afirmând că vârsta de pensionare a fost deja crescută la 65 de ani până în 2035. De asemenea, critică interdicția cumulului pensiei cu salariul la stat, considerând-o inechitabilă și neconstituțională.
Guvernul a aprobat recent interdicția cumulării pensiei cu salariul în sectorul public. Federația Sindicatelor Naționale ale Polițiștilor consideră măsura o încălcare a dreptului la muncă și a jurisprudenței Curții Constituționale.
Sindicatele subliniază discriminarea față de angajații din privat și între pensionarii civili și militari. Acestea afirmă că statul refuză recalcularea drepturilor dobândite și confiscă pensiile prin proiectul propus.
Ministrul interimar Dragoș Pîslaru a explicat că pensia specială va fi redusă cu 85% pentru cei care doresc să rămână în activitate la stat. Măsura vizează doar sectorul public și urmărește eliberarea posturilor pentru debutanți.
În 2024, vârsta medie de pensionare la MAI a fost de 50 de ani, crescând ușor în 2025. Distribuția pensiilor arată că majoritatea beneficiarilor au venituri între 3.000 și 7.000 de lei. Cu toate acestea, sindicatele consideră că dreptul la muncă nu ar trebui restricționat după 50 de ani.
