Premierul Ilie Bolojan a convocat Cabinetul pentru joi, 2 octombrie, iar pe ordinea de zi se află Legea serviciului militar voluntar, propusă de Ministerul Apărării Naționale, precum și modificări importante ale legii apărării naționale.
Proiectul legislativ permite tinerilor, bărbați și femei, cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani, să participe voluntar la programe de pregătire militară derulate de MApN, programe care vor fi remunerate și vor dura până la patru luni.
Serviciul militar voluntar: detalii și beneficii
Legea pusă în dezbatere este destinată tinerilor care nu au îndeplinit serviciul militar activ sau în rezervă. Înscrierea se va face în baza unui angajament semnat pe propria răspundere, iar solicitanții vor fi supuși unei proceduri de selecție.
Dacă vor fi declarați apți, candidații trebuie să-și dea consimțământul pentru a participa la instruirea militară. Ei vor fi luați în evidența centrelor militare și introduși în rezerva operațională.
Pe timpul derulării programului, prevăzut de Legea serviciului militar, voluntarii vor beneficia de cazare gratuită, drepturi de echipare și de hrană, asistență medicală și medicamente. Cel mai important, vor primi o indemnizație lunară, la nivelul celor plătite militarilor în termen. Acest lucru implică și supunerea prevederilor legilor și regulamentelor militare.
La final, tinerii care au absolvit acest program de pregătire militară vor primi o indemnizație calculată la nivelul a trei salarii medii brute utilizate la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat aferente anului pentru care se face plata.
Modificarea legii apărării naționale
Pe agenda ședinței se află și un proiect care va modifica legea apărării naționale. Actul normativ este necesar, susțin autorii, în vederea “armonizării” cadrului normativ din domeniu. De asemenea, proiectul propune o abordare a apărării naționale în contextul doctrinei apărării colective NATO și al Politicii de Securitate și Apărare Comună a Uniunii Europene.
“Prin soluțiile prefigurate prin prezentul proiect de lege se definește în mod cuprinzător apărarea națională. De asemenea, au fost introduse noi abordări ale relațiilor specifice domeniului apărării, la nivel conceptual, cât și instituțional”, se arată în prezentarea documentului.
Noi prevederi pentru situații de criză
Legea modificată stabilește că, în situații de amenințări sau pericole ce pot afecta suveranitatea, independența sau caracterul național, unitar și indivizibil al statului român, până la instituirea stării de urgență, a stării de asediu sau a declarării mobilizării ori a stării de război, autoritățile și instituțiile publice pun în aplicare, gradual, măsuri corespunzătoare conform domeniilor de competență legale.
Un element important al modificărilor prevede că “Parlamentul României aprobă angajarea unor capabilități militare și nonmilitare pe teritoriul statului român sau în afara acestuia, pentru contracararea amenințărilor hibride, la propunerea Președintelui României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării”, mai arată legea aflată în Guvern.
