Decizia de neconstituționalitate a fost luată cu un vot strâns, de 5 la 4, pe motive de procedură legislativă.
Reforma pensiilor speciale, neconstituțională. Lovitură pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan. Curtea Constituțională a României (CCR) a declarat neconstituțional proiectul de reformă a pensiilor speciale, unul dintre cele mai sensibile subiecte politice ale momentului.
Decizia, luată luni, vine după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a sesizat Curtea în legătură cu legea privind pensiile magistraților.
Cum s-a votat în plenul CCR
Surse politice au precizat că decizia de neconstituționalitate a fost luată cu un vot strâns, de 5 la 4. În favoarea admiterii sesizării depuse de Lia Savonea au votat judecătorii Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu, Mihai Busuioc și Mihaela Ciochină.
Pentru respingerea sesizării au votat Simina Tănăsescu, Iulia Scântei, Csaba Asztalos și Dragoș Dacian, transmite B1TV.
Motive extrinseci de neconstituționalitate
Verdictul de neconstituționalitate a fost emis pe motive extrinseci, care țin mai degrabă de procedura legislativă, nu de conținutul propriu-zis al reformei. Cu alte cuvinte, Curtea nu a analizat fondul prevederilor privind recalcularea pensiilor speciale, ci aspectele juridice legate de modul în care legea a fost adoptată.
Ce urmează după respingerea reformei
Decizia CCR pune Guvernul într-o poziție delicată. Premierul Ilie Bolojan declarase anterior că, dacă legea nu trece de Curte, “executivul nu mai are legitimitate”, sugerând posibilitatea de a-și prezenta demisia.
În acest context, se așteaptă ca premierul să facă o declarație oficială cu privire la acest verdict. O eventuală demisie ar putea deschide o nouă criză politică, într-un moment în care România se confruntă cu presiuni economice și sociale tot mai mari.
Argumentele Curții Supreme
Instanța supremă consideră că legea încalcă 37 de decizii obligatorii ale Curții Constituționale și principiile fundamentale ale statului de drept.
“Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă”, potrivit Curții Supreme.
