Reforma din sistemul bugetar trebuie făcută până la finalul trimestrului doi al acestui an, pentru a primi banii din PNRR și va fi drastică, spune ministrul Integrării Europene, Marcel Boloș. „Reformele nu se fac cu mănuși de catifea” și presupun măsuri care nu plac, a spus demnitarul.
Comisia Europeană a avertizat România că deciziile ad-hoc de majorare a pensiilor și a salariilor bugetarilor afectează sustenabilitatea finanțelor publice. Este nevoie de regândirea sistemelor de pensii și salarizare publică, care să devină sustenabile
Marcel Boloș a spus că reformele sunt grele și, evident, pe cei vizați îi vor nemulțumi. Demnitarul a avansat trei scenarii, care nu au fost încă discutate în coaliție, transmite B1TV.
„Cele trei scenarii posibile care sunt legate de așa-zisa tăiere, este de fapt o revizuire a coeficienților de ierarhizare pentru salariile bugetarilor, care este trecută în mod concret, cu subiect și predicat în PNRR, și am și reiterat că este un scenariu aproape imposibil, pentru că am văzut ce s-a întâmplat în trecut cu astfel de soluții și unde s-a ajuns.
În continuare, un scenariu ar fi revizuirea numărului de bugetari, și desigur, ultima variantă, cea de-a treia, de revizuire a politicii fiscale.
Dar toate acestea sunt scenarii care să ne ducă în zona de validare a jalonului pe care îl avem în reforma salarizării personalului bugetar, pentru care avem deadline-ul în trimestrul 2 al acestui an”, a explicat ministrul Integrării.
Acesta a precizat că și în reforma sistemului de salarizare, și în cea a sistemului de pensii și în cea privitoare la pensiile speciale trebuie ținut cont de principiul sustenabilității: „Adică toate aceste volume de cheltuieli publice trebuie să le asigurăm sustenabilitatea pe termen lung. Pe bună dreptate Comisia ne solicită această condiție, pentru că sunt volume de cheltuieli foarte mari”.
Marcel Boloș: Reformele, prin măsuri care nu plac
„Este limpede că această corelație între caracterul se sustenabilitate, analiza de impact și revizuirea coeficienților pe care i-am menționat, precizare care a fost preluată în spațiul public și discutată sub forma de tăieri, acestea vor fi condiții de reformă dure. Este valabil și în cazul reformei privind pensiile speciale.
N-aș vrea să avansez acest procent pentru a-i speria pe cei din sectorul public, dar intervalul este între 5-10% reducere.
Reformele nu se fac cu mănuși de catifea, acest lucru e limpede pentru toți. Toată lumea conștientizează că în orice stat membru s-a făcut reformă, nu s-a făcut cu mănuși de catifea. Ele presupun pe fond și măsuri care nu plac mai ales celor pe care îi afectează”, a mai declarat Marcel Boloș.
Comparația cu Occidentul
Boloș a comparat apoi România cu Germania, Italia și Franța cu privire la raportul cheltuielilor cu salariile din totalul veniturilor încasate la bugetul de stat.
„Avem aceste 4 reforme cu greutate, și dure pentru ceea ce înseamnă sistemul de cheltuieli publice, dar și pentru guvernanța corporațiilor de stat, care este socotită de aceeași amploare și importanță de către Comisia Europreană. Dacă acest indicator va fi de referință (5-10% – n.red.), reducerea se face de la 37% (ponderea din venituri către plata bugetarilor – n.red.). Să coborâm de la 37%. Este mult, dar vă dau 3 exemple. Sunt țări precum Germania, Italia, Franța care au această pondere a cheltuielilor cu salariile în totalul veniturilor încasate undeva între 20-25%. Și atunci, noi fiind cu mult peste ceea ce este media europeană este posibil să avem acest indicatori de referință (5-10% – n.red.), sau probabil poate să fie și ponderea pe care o dețin în PIB”.