Marcel Boloș, fost ministru de Finanțe, a precizat, într-un mesaj publicat pe pagina sa de facebook, că „atunci când apar probleme, nimeni nu e complet (ne)vinovat.” Fostul oficial susține că vrea să lămurească problema banilor alocați din Fondul de Rezervă Bugetară, explicând că toate măsurile care au împins deficitul în sus au fost, la acea vreme, pe placul multora, vorbind despre recalcularea pensiilor, majorările de salarii, programele de investiții. Marcel Boloș mărturisește că, în ciuda faptului, că atunci fiecare și-a revendicat partea de beneficii și de aplauze, astăzi „toți se complac în tăcere.”
Nemulțumirea oamenilor se simțea puternic în stradă, iar campania electorală dar și competiția între promisiuni electorale amplifica tensiunile sociale. În acest context, banii din Fondul de Rezervă Bugetară au fost direcționați în cea mai mare parte pentru acoperirea cheltuielilor ce nu aveau finanțare în bugetul votat la început de an. Vorbim despre cofinanțarea investițiilor publice, sprijin pentru sănătate și educație, cheltuieli sociale esențiale.
Pe scurt, de ce a fost nevoie de acest mecanism din FRB:
– Sănătatea în criză. Fondurile alocate sistemului sanitar erau aproape epuizate. La rectificarea din septembrie, a fost nevoie de o suplimentare de peste 11 miliarde de lei doar pentru ca spitalele să poată funcționa. Până atunci dar și ulterior rectificării a fost nevoie de alocarea de sume din FRB tocmai pentru a evita întreruperea finanțării pentru un sector de activitate atât de important pentru oameni cum este sănătatea.
– Salarii în sectoare vitale. Educația, sănătatea, protecția socială, apărarea și ordinea publică, toate aveau cheltuieli de personal în creștere, ca urmare a majorărilor salariale adoptate în cursul anului. OUG 16/2024, OUG 19/2024, OUG 26/2024, OUG 128/2023, OUG 53/2024 toate au fost aprobate în perioada martie – aprilie 2024, au prevăzut majorări salariale, ulterior intrării în vigoare a legii bugetului de stat pe anul 2024. Fără FRB, nu s-ar fi putut onora aceste plăți.
– Investiții în pericol. Proiectele finanțate din bani europeni riscau să fie blocate fără cofinanțare națională. Fondurile alocate prin Legea bugetului de stat pe anul 2024 se epuizaseră. Nimeni nu își dorea și nu își dorește să blocheze aceste investiții vitale pentru dezvoltarea țării noastre și nici să piardă investiții esențiale în infrastructura publică. Cum ar fi arătat Romania cu șantierele blocate și banii pierduți?
– Restanțe acumulate. Programele mari de investiții, Anghel Saligny, PNDL I și II, proiectele finanțate prin CNI, acumulaseră deja restanțe. Practic, statul avea facturi neplătite către constructori și furnizori. Bugetele alocate acestor investiții vitale pentru comunitățile locale deja se epuizaseră iar arieratele rezultate din investiții deja implementate generau blocaje la nivelul economiei naționale. Fără alocări suplimentare din Fondul de Rezervă, aceste datorii ar fi blocat șantierele și ar fi dus economia în blocaj.
– Presiunea de la Bruxelles. România se afla încă din 2020 în procedură de deficit excesiv. În 2024, noul regulament european privind guvernanța economică nu era încă aprobat. Orice abatere de la traiectoria de deficit bugetar (amintesc celor care deja au uitat că în anul 2023 trebuia să atingem ținta de sub 3% deficit iar noi deja aveam 6,6% din PIB la sfârșitul anului 2023) aducea cu sine riscul de suspendare a fondurilor europene, exact banii din care se finanțează marea majoritate a investițiilor publice.
– Negocieri în derulare. Planul fiscal pe termen mediu și lung pentru noua traiectorie de deficit bugetar nu fusese încă stabilit cu Comisia Europeană, iar România avea nevoie de spațiu bugetar pentru a-și onora angajamentele.
– Reformele din PNRR au fost extrem de dure și de costisitoare, cu presiune imensă asupra deficitului bugetar. Câteva exemple în acest sens: Legea 360/2023 pentru reforma sistemului public de pensii, cu recalcularea pensiilor +33 mld lei anual, avansurile date în contul Reformei salarizării unice în sectorul public prevăzute tot în PNRR +19 mld lei. Toate aceste nevoi de fonduri publice suplimentare, reprezentau o urgență care nu a putut fi asigurată numai din bugetul de stat, a fost nevoie urgentă de fonduri alocate prin FRB.”
Cum au fost alocați banii din Fondul de Rezervă?
„După un mecanism clar și legal:
1. Ministerul Finanțelor a alimentat fondul și a avizat fiecare propunere de alocare, din perspectiva existenței fondurilor în FRB.
2. Guvernul a aprobat prin hotărâre fiecare sumă, pentru fiecare minister în parte. Fiecare hotărâre de Guvern este publicată în Monitorul Oficial.
3. Ministerele au putut cere bani din FRB doar pentru cheltuieli urgente, atunci când nu exista altă sursă de finanțare.
4. Fiecare minister a semnat documente prin care și-a asumat, în scris, că solicitarea este urgentă, legală, necesară și reală.
Cum au fost alocați banii din Fondul de Rezervă?
„După un mecanism clar și legal:
1. Ministerul Finanțelor a alimentat fondul și a avizat fiecare propunere de alocare, din perspectiva existenței fondurilor în FRB.
2. Guvernul a aprobat prin hotărâre fiecare sumă, pentru fiecare minister în parte. Fiecare hotărâre de Guvern este publicată în Monitorul Oficial.
3. Ministerele au putut cere bani din FRB doar pentru cheltuieli urgente, atunci când nu exista altă sursă de finanțare.
4. Fiecare minister a semnat documente prin care și-a asumat, în scris, că solicitarea este urgentă, legală, necesară și reală.
