Pe fondul unor controverse legate de procedurile de atribuire și de un trecut marcat de un scandal de corupție în Grecia, gigantul german Rheinmetall, unul dintre cei mai mari producători de armament din Europa, urmează să primească aproape 6 miliarde de euro din fondurile alocate României prin programul european SAFE.
Contractele au fost atribuite direct, fără licitație publică, iar companiile europene contestă deja lipsa de transparență a procedurilor, arată Gândul.
Un gigant cu un trecut controversat
Istoricul Rheinmetall nu este lipsit de pată. În 2014, compania a fost implicată într-un amplu dosar de corupție în Grecia. O filială a gigantului german, Rheinmetall Defence Electronics (RDE), a fost acuzată că a mituit oficiali greci pentru a facilita atribuirea unui contract de 150 de milioane de euro pentru un sistem de apărare aeriană.
Potrivit anchetatorilor, un intermediar grec, fost ofițer de marină, a efectuat plăți regulate către oficiali ministeriali și militari din Atena. Intermediarul a declarat că oficialii RDE au pus presiune pe el să dea mită și că aproximativ jumătate din cele 20 de milioane de euro plătite de companie au fost folosite pentru a asigura contractul. În final, RDE a fost amendată cu 300.000 de euro, iar Rheinmetall cu 36,77 milioane de euro.
La acea vreme, CEO-ul companiei, Armin Papperger – același care conduce și astăzi gigantul german – a declarat pentru Süddeutsche Zeitung: „La Rheinmetall s-au făcut greșeli pentru care ne asumăm vina. Modalitățile de a evita problema nu ne-ar fi dus nicăieri.”
Papperger a preluat funcția de CEO în ianuarie 2013, exact în perioada în care anchetele au devenit publice. Compania a negat inițial acuzațiile, dar s-a răzgândit după mai multe percheziții la sediul RDE din Bremen.
Contracte uriașe, atribuire directă
În ciuda acestui trecut, România a încredințat Rheinmetall o parte semnificativă din contractele derulate în cadrul programului european SAFE. Potrivit estimărilor, compania germană va încasa peste 5,6 miliarde de euro – aproximativ o treime din suma totală alocată României prin acest mecanism.
Problemele de transparență au început deja să atragă reacții. Compania italiană Beretta a acuzat miercuri Guvernul României de practici netransparente în atribuirea contractelor. Potrivit criticilor, o parte infimă din fondurile SAFE ajunge la producători români, singurele investiții pur autohtone vizate fiind la IAR Ghimbav și la Șantierul Naval Mangalia.
Pe 3 noiembrie 2025, la Palatul Victoria, premierul Ilie Bolojan și CEO-ul Armin Papperger au participat împreună la semnarea contractului pentru înființarea companiei Rheinmetall Victoria SA, rezultată din parteneriatul dintre Pirochim Victoria și Rheinmetall. Fabrica de la Victoria, județul Brașov, va produce pulbere propulsivă și propulsori modulari – o investiție de peste 500 de milioane de euro care va crea, potrivit oficialilor, aproximativ 700 de locuri de muncă .
„Prin acest parteneriat, România se profilează ca jucător cu potențial în industria de apărare din sud-estul Europei”, a declarat atunci premierul Ilie Bolojan .
La rândul său, CEO-ul Armin Papperger a subliniat amploarea proiectului: „Rheinmetall Victoria SA va fi cea mai modernă companie din lume în acest moment pentru producția de pulberi cu bază dublă și triplă. Avem nevoie de aceste pulberi în întreaga lume, dar mai ales în Europa, pentru a crea forțe defensive reale și aici, în România. Strategia din spatele acestui demers este ca România să devină o parte integrantă a ecosistemului european și a ecosistemului NATO” .
În total, parteneriatul dintre statul român și Rheinmetall vizează o investiție strategică cu o valoare totală ce depășește jumătate de miliard de euro. Uzina din orașul Victoria va avea o capacitate de producție de aproximativ 300.000 de încărcături modulare de propulsie anual, urmând să devină operațională în 2028.
„Rheinmetall Victoria SA va fi cea mai modernă companie din lume în domeniul producției de pulberi cu bază dublă și triplă, esențiale pentru industria de apărare europeană și pentru România”, a mai declarat Armin Papperger la semnare. „Producția de pulberi rămâne un blocaj strategic în cadrul industriei de apărare. Noua facilitate din România este un alt pas către atingerea obiectivului nostru de a produce 20.000 de tone de pulbere anual până în 2030”, a explicat CEO-ul Rheinmetall .
