Profesorul Mircea Miclea, fondatorul școlii cognitive în psihologia românească, a criticat vehement măsurile de austeritate implementate de Guvernul Bolojan în educație, catalogându-le drept “decizii proaste” care vor rămâne ca exemplu negativ în istoria politicilor publice. Reforma aduce economii de doar 0,02% din PIB, dar cu costuri sociale și economice uriașe.
“Este cea mai tensionată și probabil cea mai tristă primă zi de școală din ultimii zeci de ani”, a declarat profesorul Mircea Miclea, referindu-se la impactul măsurilor de austeritate implementate în sistemul educațional românesc, conform B1TV.
Fondatorul școlii cognitive în psihologia românească a analizat efectele deciziilor luate de Guvernul Bolojan în educație pentru a scădea deficitul bugetar al țării. Printre măsurile controversate se numără majorarea de la 18 la 20 de ore pe săptămână a normei didactice de predare, majorarea cu 2 până la 6 a numărului de elevi în clase și comasarea școlilor cu sub 500 de elevi.
O decizie care va rămâne în manualele de politici publice proaste
Profesorul Miclea a oferit o analiză severă a acestor măsuri: “Asistăm la o decizie proastă, care va face exemplu în manualele de decizii politice proaste; o decizie prin care s-a obținut un câștig financiar minor, 0,02% din PIB economie, în schimb s-au acumulat costuri uriașe atât din punct de vedere socio-emoțional, cât și din punct de vedere al creșterii inegalităților și din punct de vedere al neîncrederii și mai mari a cetățenilor în clasa politică.”
Costuri socio-emoționale majore în sistemul educațional
Experientul în psihologie a detaliat impactul real al măsurilor asupra cadrelor didactice și asupra calității educației:
“Costurile socio-emoționale ale acestor decizii: în momentul de față, dacă privim de la firul ierbii, din cancelarii și din sălile de clasă, vom constata că niciodată nu au mai fost atât de mulți oameni pensionați, frustrați, în conflict unii cu alții, pentru că pentru a-și face completarea de normă, au început conflicte între profesori, în sălile de cancelarie, ca să se împartă normele”, a explicat profesorul pentru Edupedu.ro.
De asemenea, Miclea a subliniat că profesorii sunt nevoiți să predea materii pentru care nu au fost pregătiți: “Costuri emoționale legate de faptul că pentru a-ți completa norma trebuie să iai și alte ore decât cele pentru care ai fost pregătit: ca să-ți completezi orele de matematică, de exemplu, să iei ore de fizică, ca să-ți completezi orele de chimie, să iai ore de biologie și așa mai departe.”
Accentuarea inegalităților dintre rural și urban
A doua consecință negativă identificată de Miclea se referă la impactul devastator asupra educației rurale. Măsurile guvernului au accentuat inegalitățile mai ales în mediul rural: “Acolo e foarte greu să mai găsești profesori dispuși să meargă și să facă naveta în trei sau patru școli ca să-și asigure normă. Și tot acolo s-au închis foarte multe școli, astfel încât, prin urmare, diferența dintre rural și urban care era până acum se va accentua și mai mult de acum încolo.”
Profesorul a atras atenția asupra unei probleme grave: “mai ales trebuie să luăm în seamă faptul că din rural apare o mare parte din ceea ce se numește analfabetism funcțional și în loc să se remedieze situația, s-a înrăutățit”.
În opinia sa, de acum va crește inegalitatea în țara noastră, care oricum în 2023 era pe penultimul loc în Europa la alocare bugetară în ceea ce privește educația.
Erodarea încrederii în clasa politică
Al treilea cost major identificat de Miclea este cel legat de credibilitatea guvernanților: “al treilea este un cost de încredere: ceea ce s-a întâmplat a fost că a crescut enorm neîncrederea în clasa politică. Nu poți să mai crezi în clasa politică, dacă exact cei care au câștigat alegerile spunând că educația este importantă și acuzând faptul că deviațiile negative apar ca urmare a lipsei de educație acum sunt cei care lovesc în educație.”
Profesorul a criticat dur abordarea guvernamentală: “Nu, nu poți să mai crezi în cei care vin și spun că o să fie dreptate socială și încep tăierile bugetare cu cei oropsiți, adică cu profesorii, în loc să înceapă cu cei privilegiați.”
Concluzia sa este categorică: “Este un câștig financiar minor, contra unor costuri sociale și economice uriașe.”
Mircea Miclea a reproșat, de asemenea, modul în care au fost fundamentate și comunicate măsurile. În loc să-și fundamenteze măsurile pe studii și date, Guvernul întâi a luat “decizii proaste”, apoi “s-au fabricat datele care să legitimeze aceste decizii”.
“Un alt lucru care m-a dezamăgit foarte tare a fost comunicarea într-o manieră extrem de proastă a acestor decizii proaste. Comunicarea lor a fost încă și mai proastă”, a mai afirmat Mircea Miclea.
