Mark Rutte și Volodimir Zelenski vor participa la reuniunea care adună liderii din 15 țări pentru discuții despre securitatea flancului estic NATO și sprijinul pentru Ucraina
Președintele României, Nicușor Dan, va participa luni, 2 iulie, la summitul Formatului București 9 (B9) plus Țările Nordice, găzduit la Vilnius de omologul lituanian Gitanas Nausėda. Această deplasare marchează prima ieșire externă a lui Dan de la preluarea mandatului prezidențial și o primă oportunitate de interacțiune directă cu partenerii României din regiune.
La reuniune vor fi prezenți președintele ucrainean Volodimir Zelenski și noul Secretar General al NATO, Mark Rutte, fost premier al Țărilor de Jos, care l-a felicitat pe Nicușor Dan la o zi după câștigarea alegerilor prezidențiale românești.
15 lideri europeni la Palatul Marelui Duce
Potrivit Administrației Prezidențiale din Lituania, summitul va reuni șefii de stat din Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia și Ungaria – cele nouă țări membre ale B9. Acestora li se alătură liderii statelor nordice (Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia și Suedia) și Ucraina, reprezentată de președintele Volodimir Zelenski, transmite Hotnews.
Reuniunea va avea loc la Palatul Marelui Duce al Lituaniei, care a fost, în timpul Marelui Ducat al Lituaniei, centrul politic și diplomatic al țării. Palatul a fost distrus în 1801 în timpul ocupației Imperiului Țarist și a fost reconstruit după ce, în 1990, Lituania și-a câștigat independența față de Uniunea Sovietică.
Agenda summitului: securitate și pregătiri pentru NATO
Potrivit anunțului oficial al președinției lituaniene, temele centrale ale summitului vor fi „consolidarea securității și apărării flancului estic al Alianței” și modul în care va continua sprijinul pentru Ucraina.
În același timp, liderii celor 15 țări reuniți în Vilnius vor stabili împreună prioritățile pentru Summitul NATO de la Haga, care are loc între 24 și 25 iunie și care va fi primul summit al Alianței de când poziția de Secretar General e ocupată de Mark Rutte.
B9: De la solidaritate la tensiuni interne
Formatul B9 a fost lansat în 2015 de președinții României și Poloniei, Klaus Iohannis și Andrzej Duda, în contextul anexării Crimeei de către Rusia, ca o platformă de consultare și coordonare a pozițiilor țărilor NATO de pe flancul estic.
La summitul din 2022 organizat la București, la câteva luni după atacarea Ucrainei de către Rusia, co-fondatorii formatului prezentau o declarație comună prin care au condamnat agresiunea „neprovocată și nejustificată a Rusiei împotriva Ucrainei, care a beneficiat de complicitatea Belarusului și a utilizat Marea Neagră ca platformă de lansare”, au reiterat sprijinul pentru Ucraina, au subliniat importanța legăturilor dintre America de Nord și Europa, au salutat „deciziile Finlandei și Suediei de a solicita aderarea la NATO” și au reafirmat angajamentul pentru suveranitatea Republicii Moldova și Georgiei.
Totuși, unitatea nu a fost întotdeauna perfectă. În 2024, la summitul de la Riga, președintele Bulgariei, Rumen Radev, a blocat adoptarea unei declarații comune privind ajutorul militar pentru Ucraina, cerând modificarea textului pentru ca fiecare stat să poată decide singur cum ajută Ucraina.
„În final, a fost adoptată poziția potrivit care prevede că fiecare țară trebuie să decidă singură și în funcție de propriile capacități dacă și cum sprijină Ucraina – fie cu ajutor militar, financiar sau umanitar”, spunea în 2023 președintele bulgar, potrivit Euractiv.
Controversa cu Ungaria lui Orbán
Membră a B9 este și Ungaria condusă de premierul Viktor Orbán, apropiat al lui Putin. Președintele ungar Tamás Sulyok a lipsit de la summitul organizat în aprilie 2024, fără să ofere explicații oficiale, conform Reuters.
Anul trecut, liderii B9 luau în calcul excluderea Ungariei din Formatul București 9, scria Financial Times. Fostul președinte Klaus Iohannis a catalogat atunci informația drept un fake news: „Nu, nu s-a discutat despre nicio excludere și nici nu se va discuta. Este o informație de tip fake news. Nu a fost o temă asta și nu este prima dată când un stat nu este reprezentat chiar de Președinte, chit că ar fi optim ca reprezentarea să fie la cel mai înalt nivel posibil.”
Informația privind posibila excludere a Ungariei venea în contextul în care țara vecină se opunea prin veto ajutorului acordat Ucrainei și aprobării oricăror măsuri luate de NATO pentru a spori sprijinul militar sau pentru a accelera candidatura statului invadat de Rusia la Alianța Nord-Atlantică.
Programul de la Vilnius
Reprezentanții celor cincisprezece state au participat duminică la un dineu informal înaintea summitului propriu-zis. Luni, liderii vor fi primiți de președintele lituanian Gitanas Nausėda care va ține și un discurs înaintea sesiunii plenare.
La ora 15:00, ora României, va avea loc o conferință de presă comună la care vor participa președintele Lituaniei, Secretarul General al NATO, președintele Poloniei, Nicușor Dan, premierul Danemarcei și președintele Ucrainei.
Prima Doamnă a Lituaniei, Diana Nausėdienė, organizează luni un program special pentru soțiile șefilor de stat prezenți la summit. Alături de Prima Doamnă a Cehiei, Eva Pavlová, va deschide o expoziție despre relațiile lituano-cehe la Biblioteca Națională. Ulterior, împreună cu Prima Doamnă a Poloniei, Agata Kornhauser-Duda, va vizita o grădiniță bilingvă și un azil pentru bolnavi cu boli în stadiu terminal.
Context politic regional
Summitul va avea loc în contextul în care duminică are loc turul al doilea al alegerilor prezidențiale din Polonia. La summitul de acum, Polonia va fi reprezentată de președintele Andrzej Duda, aflat la final de mandat.
De remarcat că Nicușor Dan a fost duminica trecută în Polonia, unde și-a arătat susținerea față de candidatul pro-european, primarul Varșoviei, Rafał Trzaskowski.
Pentru noul președinte român, summitul de la Vilnius reprezintă nu doar debutul diplomatic internațional, ci și o primă ocazie de a-și contura pozițiile în materie de securitate europeană și de relații cu partenerii strategici din regiune.
