Președintele Nicușor Dan a salutat promulgarea de către Volodimir Zelenski a modificărilor legislative privind educația în limba maternă pentru minoritățile naționale din Ucraina. Șeful statului consideră că legea consolidează drumul Ucrainei spre Uniunea Europeană, demers susținut ferm de România. Reprezentanții comunității românești din Ucraina au semnalat însă, înaintea votului, mai multe riscuri pentru școlile cu predare în limba română.
„Salut promulgarea de către președintele Volodîmîr Zelenski a modificărilor legislative privind dreptul minorităților naționale la educație în limba maternă”, a scris Nicușor Dan. El a precizat că noile prevederi consolidează cadrul legal pentru educația în limbile minorităților recunoscute ca limbi oficiale ale Uniunii Europene, alături de limba ucraineană.
Președintele consideră că, prin această măsură, Ucraina își întărește poziția de candidat la aderarea în Uniunea Europeană. „Considerăm că, în acest fel, Ucraina își consolidează poziția de candidat la integrarea în Uniunea Europeană, un proces pe care România îl sprijină ferm”, a mai transmis el.
Nicușor Dan a explicat că noile dispoziții legale clarifică folosirea limbii materne în toate circumstanțele, nu doar în timpul orelor de curs. El a precizat că autoritățile vor continua să lucreze alături de comunitatea românească și de autoritățile ucrainene pentru ca legislația să fie aplicată astfel încât copiii români să poată învăța în limba maternă, inclusiv la liceu.
„Pentru etnicii românii din Ucraina și pentru familiile lor, această chestiune nu este una abstractă. Este vorba despre limba în care copiii învață, despre păstrarea identității și despre transmiterea unei moșteniri culturale de generații”, a transmis șeful statului. Acesta a adăugat că dialogul cu Ucraina va continua, cu convingerea că rezultatele cooperării vor fi tot mai bune pentru ambele țări, iar drepturile românilor de pretutindeni rămân o prioritate a politicii externe românești.
Condiție pusă de Ungaria pentru aderare
Ucraina a adoptat luni legea care extinde drepturile lingvistice ale minorităților naționale în educație, o reformă cerută de Ungaria drept condiție pentru avansarea negocierilor de aderare a Kievului la UE, potrivit AFP, citată de AGERPRES. Parlamentul ucrainean a precizat că actul normativ vizează extinderea oportunităţilor de utilizare a limbilor minorităţilor naţionale din Ucraina, care sunt limbi oficiale ale Uniunii Europene, precum şi a limbilor popoarelor autohtone din Ucraina, în cadrul procesului educaţional şi al comunicării în interiorul instituţiilor de învăţământ.
Proiectul a fost votat de 266 de deputaţi, mult peste pragul necesar, și aștepta promulgarea președintelui Zelenski. Șefa diplomației ungare, Anita Orban, declarase anterior, la o reuniune de la Luxemburg, că această măsură reprezintă o condiție necesară pentru continuarea negocierilor de aderare a Ucrainei la UE.
Legea răspunde astfel uneia dintre cererile principale ale Budapestei, care a condiționat progresul negocierilor de aderare de o mai bună respectare a drepturilor minorității maghiare din Transcarpatia, regiune din vestul Ucrainei cu o populație numeroasă de etnie maghiară.
Îngrijorări privind școlile românești
Modificările legislative pot influența direct comunitatea românească din Ucraina, în special dreptul copiilor de etnie română de a studia în limba maternă. Modul concret în care vor fi aplicate noile prevederi va conta pentru școlile cu predare în limba română și pentru păstrarea identității lingvistice și culturale a românilor din zonele în care trăiesc.
Reprezentanții comunității românești au atras atenția asupra unor riscuri pentru aceste școli. Înainte de votul din Parlamentul ucrainean, trei organizații românești din regiunile Transcarpatia, Cernăuți și Odesa au trimis autorităților de la București un memorandum prin care au cerut modificarea proiectului de lege. Ele au solicitat garanții pentru continuarea educației în limba română până la finalizarea studiilor secundare și profesionale, precum și protejarea rețelei existente de școli românești.
Organizațiile au criticat formularea potrivit căreia limba maternă ar urma să fie folosită în educație alături de limba de stat, fără garanții suficient de clare privind păstrarea limbii române ca principală limbă de predare. Totodată, acestea și-au exprimat îngrijorarea legată de posibilitatea extinderii numărului de discipline predate în ucraineană, la cererea a cel puțin două treimi dintre părinții unei clase, precum și față de criteriile care pot influența menținerea statutului unei școli minoritare.
