Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat deschiderea unui dosar penal „in rem” după ce peste 600 de cetățeni au depus plângeri legate de anularea alegerilor prezidențiale din 2024, acum un an și jumătate. Ancheta vizează fapte grave, printre care infracțiuni contra umanității și constituirea unui grup infracțional organizat, și privește persoane aflate în cele mai înalte funcții ale statului.
Dosarul penal nr. 48/76/P/2026 a fost deschis ca urmare a unei adrese oficiale, emisă ca răspuns la o solicitare din 25 august 2026 depusă de reprezentanții mișcării civice „Valul Democrației”. Aceștia au reclamat, printre altele, blocaje administrative. Documentul arată că ancheta se îndreaptă chiar spre elita statului român.
Fiind un dosar „in rem”, acesta privește la acest moment fapte, nu persoane. Cele 600 de plângeri cer însă tragerea la răspundere penală a unor oficiali aflați în funcții de decizie și control în momentul anulării scrutinului din 24 noiembrie 2024 sau ulterior acestuia.
Cine se numără printre cei vizați
Printre persoanele vizate de plângeri se află președintele României de la acea dată, Klaus Iohannis, alături de consilierii săi prezidențiali, precum și prim-ministrul de atunci, Marcel Ciolacu, împreună cu mai mulți miniștri din guvernul său. Plângerile îl mai vizează pe șeful Statului Major al Apărării și persoane cu funcții de conducere din serviciile secrete de informații.
Lista include și foști și actuali membri ai Curții Constituționale a României. De asemenea, printre cei nominalizați se numără procurorul general al PÎCCJ, Florența Alex, dar și procurorii Marius Iacob și Gheorghe Cornescu, din cadrul Secției de Urmărire Penală și Criminalistică a instituției.
Șapte infracțiuni, printr-o ordonanță din iulie
Procurorii au dispus începerea urmăririi penale „in rem” printr-o ordonanță emisă la 27 iulie 2026. Potrivit petenților, suita de infracțiuni avute în vedere sugerează un plan coordonat de subminare a democrației.
Printre faptele cercetate se numără constituirea unui grup infracțional organizat (art. 367 alin. 1 C.pen.) și infracțiuni contra umanității (art. 439 alin. 1 lit. j C.pen.), aceasta din urmă fiind o acuzație rarissimă, folosită de regulă pentru regimuri totalitare sau conflicte armate. Ancheta vizează și abuz în serviciu (art. 297 alin. 1 C.pen.), complicitate la uzurparea funcției (art. 48 rap. la art. 300 C.pen.), împiedicarea exercitării drepturilor electorale (art. 385 alin. 1 C.pen.), dare de mită (art. 290 alin. 1 C.pen.) și represiune nedreaptă (art. 283 alin. 1 și 2 C.pen.).
Înregistrarea cauzei ca dosar penal și începerea urmăririi „in rem” pentru acuzații precum „infracțiuni contra umanității” și „grup infracțional organizat” este fără precedent în istoria post-decembristă a României.
Ce a transmis Parchetul General
„Ca urmare a depunerii de către o asociație a peste 600 de plângeri în contextul anulării alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, la nivelul Secției de urmărire penală a fost constituit un dosar penal. La data de 27 iulie 2026, s-a dispus începerea urmăririi penale in rem (cu privire la faptă)”, a precizat PÎCCJ într-un comunicat.
Instituția a ținut să precizeze că acest pas procedural nu reprezintă o noutate neobișnuită în sine. „Precizăm că începerea urmăririi penale in rem reprezintă o etapă procedurală obligatorie, prevăzută de Codul de procedură penală, în cazul sesizărilor care îndeplinesc condițiile prevăzute de lege”, se mai arată în comunicat.
Parchetul General a mai transmis că nu poate oferi detalii suplimentare în acest stadiu. „Având în vedere caracterul nepublic al urmăririi penale, nu pot fi comunicate informații suplimentare”, a mai precizat PÎCCJ.
