Planul fiscal pe care guvernul îl transmite Comisiei Europene. Cum se va reduce datoria publică
Planul fiscal pe care guvernul îl transmite Comisiei Europene. Cum se va reduce datoria publică

România urmează să transmită Comisiei Europene un plan fiscal structural pe termen mediu, cu obiective clare pentru reducerea deficitului bugetar și menținerea stabilității economice în următorii ani. Printre măsurile propuse se numără reducerea deficitului la 2,4% abia în 2031 și încadrarea datoriei publice sub limita de 60% din PIB, conform cerințelor europene.

De asemenea, planul prevede investiții publice semnificative, cu un nivel de 7,9% din PIB în 2025, 7,7% în 2026 și 6,6% în 2027, urmând ca ulterior investițiile să fie menținute peste 5% din PIB, transmite PsNews.

Obiectivele Planului Fiscal Structural

1. Reducerea Deficitului și Menținerea Datoriei Publice: Obiectivul principal al planului este consolidarea finanțelor publice până în 2031, astfel încât deficitul bugetar să fie redus la 2,4%, iar datoria publică să rămână sub 60% din PIB, conform Tratatului de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE).

2. Investiții Publice Majore: Pentru a asigura absorbția fondurilor europene și implementarea proiectelor prin Mecanismul de Redresare și Reziliență, România vizează un nivel ridicat al investițiilor publice, cu un ritm anual de peste 7,9% din PIB în 2025. În 2026, se preconizează o scădere ușoară, la 7,7% din PIB, iar în 2027 la 6,6%, pentru ca în anii următori nivelul investițiilor să se mențină constant, la peste 5% din PIB.

3. Eliminarea Facilităților și Reforma Fiscală: Planul include jaloanele 207 și 208 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care prevăd eliminarea anumitor stimulente fiscale și facilități pentru diverse categorii profesionale, cum ar fi angajații din construcții. De asemenea, se vizează extinderea impozitării ecologice și taxarea hidrocarburilor, în contextul tranziției către energie regenerabilă.

4. Predictibilitatea Fiscală și Creșterea Veniturilor: Pentru perioada 2025-2031, planul prevede creșterea veniturilor curente ale bugetului general consolidat de la 29,5% din PIB în 2024 la 31,1% în 2031. Această creștere va fi susținută de măsuri de îmbunătățire a colectării veniturilor bugetare și de implementarea reformelor prevăzute în PNRR. Se estimează o creștere anuală a veniturilor cu cel puțin 0,5% din PIB.

Discuțiile cu Comisia Europeană și Ajustările Deficitului

România a primit o amânare de 10 zile, până pe 25 octombrie, pentru a transmite oficial planul Comisiei Europene, față de termenul inițial de 15 octombrie. Guvernul României a discutat cu Comisia pentru a majora ținta de deficit bugetar la 7,9% din PIB în termeni ESA (metodologia standard a UE), o ajustare semnificativă față de prognoza inițială de 6,9%. Deficitul bugetar în termeni cash ar urma să fie de aproximativ 8%, echivalent cu 142 de miliarde de lei.

Planul fiscal structural al României va parcurge mai multe etape de evaluare înainte de a fi aprobat oficial de Comisia Europeană. De asemenea, în discuțiile cu CE, Guvernul României explorează opțiunea majorării temporare a nivelului de îndatorare peste 60% din PIB în perioada acoperită de plan, urmând ca, ulterior, să revină la un nivel sustenabil.

Politicienii și analiștii consideră că implementarea măsurilor de reformă fiscală și ajustările propuse sunt esențiale pentru ca România să îndeplinească obiectivele stabilite prin PNRR și să reducă treptat deficitul, asigurând, totodată, stabilitatea economiei pe termen lung.

Leave a comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *