Împiedicarea aderării României în spațiul Schengen, de către Guvernul austriac, a generat critici dure chiar în cazul presei de acolo. Experții austrieci consideră că blocarea extinderii Spațiului Schengen este o viziune mioapă, având consecințe asupra relațiilor economice și putând stimula mișcările eurosceptice înaintea alegerilor europarlamentare.
Experții argumentează că aderarea la Schengen a Bulgariei și României, ambele țări îndeplinind criteriile din 2011, ar trebui privită ca o problemă relativ simplă în contextul actual. Ei susțin că dreptul de veto al Austriei este nejustificat și că motivele invocate, cum ar fi numărul de azilanți, nu sunt convingătoare.
„Având în vedere complexitatea provocărilor multiple – pandemie, război, inflație – problema este de-a dreptul simplă: ambele țări au îndeplinit criteriile de aderare din 2011, dar aderarea la spațiul Schengen a eșuat recent din cauza dreptului de veto, în special al guvernului federal din Viena.
Acum, într-o problemă la fel de importantă precum protecția frontierelor externe, se poate considera cu siguranță suveranitatea națională ca fiind primordială, dar în problema actuală este exact ceea ce lipsește – și anume o frontieră externă. Austria este înconjurată de membri ai Acordului Schengen. Numerele mari de azil comunicate de la Viena la Sofia și București ca motiv al obiecției nu au fost chiar convingătoare anul trecut, Croația fiindu-i acordată aderarea în aceeași decizie. Față de 2022, cererile de azil au scăzut cu 40 la sută; potrivit ambasadei României, doar doi la sută dintre solicitanții de azil din Austria vin prin România” scrie Die Presse, preluată de B1TV.
De asemenea, se atrage atenția asupra consecințelor economice, de mediu și costurilor generate de blocarea accesului celor două țări la Spațiul Schengen. Expertiza indică faptul că România va deveni cel mai mare producător de gaze din UE din 2027, iar blocarea relațiilor diplomatice ar putea afecta proiecte importante, cum ar fi „Neptune Deep”.
„În Viena, respectarea dreptului de veto este justificată de sistemul Schengen stricat. La un eveniment organizat de Institutul pentru Regiunea Dunării și Europa Centrală (IDM) privind viitorul spațiului Schengen, șeful de secție Georg Stillfried de la Ministerul de Externe a subliniat că unsprezece dintre cele 27 de state participante au reintrodus controalele la frontierele interne. Deși este adevărat, acestea nu sunt comparabile cu cele de la frontierele externe. La același eveniment, ambasadorul României Emil Hurezeanu a propus apoi includerea țării sale în acord. Controalele la frontierele interne ar putea fi introduse imediat după aceea.
Dar realitatea de la frontierele externe ale spațiului Schengen este mai gravă. În medie, camioanele așteaptă șase ore la granița bulgaro-română, a menționat ambasadorul bulgar Desislava Naydenova-Gospodinova în timpul discuției de la IDM. Este nevoie de 20 de minute între Austria Superioară și Bavaria. Acest lucru nu este numai rău pentru mediu, dar costă și bani și face bunurile mai scumpe.
Vetoul împotriva aderării României și Bulgariei la Schengen este, de asemenea, miop din alte motive. Relațiile economice de fapt bune dintre Austria și cele două state de la Marea Neagră sunt supuse unor presiuni inutile. În plus, România va deveni cel mai mare producător de gaze din UE din 2027. OMV este implicată și în așa-numitul proiect „Neptune Deep”. Dacă relațiile diplomatice continuă să fie tensionate, acest lucru ar putea fi pus sub semnul întrebării” au mai scris jurnaliștii austrieci.
Leave a comment