Hidrocentralele din România au produs cu 22% mai puțină energie electrică în primele zece luni ale anului 2025, față de aceeași perioadă din 2024. Scăderea accentuată a producției interne a fost parțial compensată printr-o creștere puternică a importurilor, care au urcat cu peste 42%, arată datele oficiale.
Producția de energie electrică din hidrocentrale a totalizat, în perioada ianuarie–octombrie 2025, 9.816,5 milioane kWh, cu 2.717,4 milioane kWh mai puțin decât în intervalul similar al anului trecut. În termeni procentuali, declinul ajunge la 22%, unul dintre cele mai abrupte din ultimii ani.
Per ansamblu, producția totală de energie electrică a României a scăzut cu 4,5% în primele zece luni ale anului, până la 41.784,3 milioane kWh, cu aproape 2 miliarde kWh sub nivelul din 2024. Datele sunt furnizate de Institutul Național de Statistică.
Hidroenergia rămâne a doua sursă, în ciuda scăderii
Chiar și în aceste condiții, energia produsă de hidrocentrale a continuat să joace un rol important în mixul energetic național, asigurând peste 23% din producția totală de electricitate. Aceasta rămâne a doua cea mai importantă sursă de energie, după termocentrale.
Termocentralele au ocupat primul loc, cu o producție de 13.812,9 milioane kWh, în ușoară scădere față de anul trecut (minus 1,8%), dar cu o pondere de aproximativ 33% din totalul energiei generate.
Pe poziția a treia s-au situat centralele nuclearo-electrice, care au produs 9.053 milioane kWh, în creștere cu 1,6% față de perioada ianuarie–octombrie 2024, contribuind cu peste 21% la producția totală de energie electrică a României.
Eolianul scade, solarul accelerează
Producția de energie eoliană a înregistrat, la rândul său, un recul. În primele zece luni ale anului, centralele eoliene au produs 4.818,4 milioane kWh, cu aproape 5% mai puțin decât în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce le-a conferit o pondere de 11,5% în total.
În schimb, energia solară a cunoscut cea mai spectaculoasă evoluție. Producția din instalațiile fotovoltaice a ajuns la 4.283,5 milioane kWh, în creștere cu peste 35% față de 2024. Cu toate acestea, contribuția energiei solare rămâne limitată, la circa 10% din totalul producției de electricitate.
Importurile, soluția pentru acoperirea deficitului
Pe fondul scăderii producției interne, România a apelat tot mai mult la importuri. Resursele totale de energie electrică au urcat la 57.219,2 milioane kWh, în creștere cu 4,8% față de anul trecut, evoluție determinată aproape exclusiv de importuri.
Astfel, importurile de energie electrică au însumat 15.434,9 milioane kWh în perioada ianuarie–octombrie 2025, cu 4.610 milioane kWh mai mult decât în 2024, ceea ce înseamnă un avans de 42,6%.
Exporturile cresc, consumul stagnează
În paralel, exporturile de energie electrică au crescut semnificativ, cu aproape 30%, ajungând la 11.773,3 milioane kWh în primele zece luni ale anului.
Consumul final de energie electrică s-a menținut relativ stabil, totalizând 41.456,9 milioane kWh, cu doar 0,2% sub nivelul din 2024. Analiza pe segmente arată însă evoluții diferite: consumul din economie a scăzut cu 0,6%, cel al populației a crescut cu 1,1%, iar utilizarea energiei electrice pentru iluminatul public a continuat trendul descendent din ultimii ani, cu un minus de 5,1%.
