Un expert al Energy Policy Group (EPG) a analizat capitolul Energie din programul de guvernare al noului executiv. Alexandru Ciocan consideră că direcțiile propuse sunt relevante, dar atrage atenția că o parte dintre măsuri au un orizont de implementare mult mai lung decât durata actualului mandat.
Alexandru Ciocan, expert Energy Policy Group, a publicat marți o analiză despre capitolul Energie din programul de guvernare, potrivit AGERPRES. România se confruntă de peste cinci luni cu o criză guvernamentală, care se adaugă problemelor din sectorul energetic, mai ales celor legate de prețurile ridicate ale energiei, competitivitatea industriei și nevoia de a accelera investițiile.
„În acest context, formarea unui nou Guvern este esenţială pentru depăşirea incertitudinii politice şi reluarea unui proces decizional cu exercitarea deplină a atribuţiilor executive”, a declarat Ciocan. Expertul a examinat obiectivele programului pentru sectorul energetic, de la creșterea capacităților de producție și stocare, până la modernizarea rețelelor și protecția consumatorilor.
Potrivit lui Ciocan, programul fixează direcții utile și propune reforme necesare, dar unele măsuri au termene care trec cu mult de durata mandatului actual. „Deşi multe măsuri au termene asumate, lipsesc o prioritizare clară a acestora şi, în multe cazuri, desemnarea responsabililor şi a indicatorilor privind evaluarea progresului în perioada următoare”, a mai spus specialistul EPG.
Accelerarea proiectelor mature, prioritate cheie
Expertul crede că guvernul ar trebui să se concentreze pe grăbirea proiectelor deja mature, pe înlăturarea blocajelor administrative și pe punerea în practică a reformelor deja asumate. El consideră că adevărata provocare nu ține de lipsa proiectelor sau a strategiilor.
„Astfel, principala provocare pentru viitorul Guvern nu este lipsa proiectelor sau a strategiilor, ci capacitatea de a transforma angajamentele existente în rezultate concrete pe durata mandatului şi, în paralel, de a gestiona criza actuală a preţurilor ridicate la energie şi combustibili”, afirmă Ciocan. El a adăugat că programul răspunde parțial acestei provocări, prin criterii publice de activare și dezactivare a intervențiilor pe piața carburanților, contracte pe termen lung pentru industrie și sprijin țintit pentru consumatorii vulnerabili.
Specialistul a atras atenția că evoluția prețurilor rămâne dependentă în mare parte de factori externi. Eficiența măsurilor, spune el, va fi determinată de viteza implementării și de capacitatea autorităților de a evita intervenții care distorsionează piața.
Proiecte începute deja, înainte de acest mandat
În privința țintelor cantitative pentru noi capacități de producție și stocare, Ciocan observă că programul include numeroase obiective. O parte importantă dintre proiectele menționate se află însă deja în diverse etape de dezvoltare și au fost inițiate înainte de actualul mandat.
„Realizarea acestora depinde în principal de deciziile investiţionale ale companiilor şi de progresul proiectelor, nu de intervenţia directă a Guvernului. Prin urmare, ar fi utilă o distincţie mai clară între capacităţile care urmează să fie puse în funcţiune în perioada mandatului şi contribuţia efectivă a Guvernului la realizarea acestora”, consideră Alexandru Ciocan.
Expertul a mai precizat că o parte semnificativă dintre obiectivele programului depinde de acțiunea coordonată a mai multor instituții: ANRE, ministere, autorități locale și operatori economici. Reducerea duratei de racordare și schimbarea mecanismelor de alocare a capacității țin, în principal, de competențele ANRE și ale operatorilor de rețea, iar unele dintre aceste reforme au fost deja inițiate.
Dezvoltarea rețelelor de transport și a interconectărilor este realizată de Transelectrica și Transgaz, pe baza unor planuri multianuale de investiții, unele proiecte fiind incluse și pe listele europene PCI/PMI. „În acest context, programul ar fi trebuit să evidenţieze mai clar modul în care Guvernul intenţionează să coordoneze instituţiile implicate, să accelereze procedurile de autorizare şi să faciliteze finanţarea investiţiilor”, se arată în analiză. Dată fiind durata limitată a mandatului, Ciocan consideră că rezultatele ar trebui evaluate prin progresele concrete, nu doar prin atingerea unor obiective legate de calendare investiționale multianuale.
Proiecte de stocare cu termene nerealiste
Expertul EPG a subliniat problema realismului calendarului pentru proiectele prezentate. Programul include proiecte de stocare prin pompaj, precum Tarnița-Lăpuștești, Frasin și Bicaz, al căror orizont de implementare depășește cu mult durata actualului mandat.
„Chiar şi într-un scenariu optimist, contribuţia Guvernului s-ar putea limita la avansarea etapelor pregătitoare şi, eventual, la demararea lucrărilor pentru unele dintre aceste proiecte, în condiţiile în care anumite studii tehnice şi proceduri premergătoare investiţiilor nu sunt încă finalizate”, a spus Ciocan. În același timp, proiecte precum retehnologizarea Unității 1 de la Cernavodă sau punerea în funcțiune a parcurilor fotovoltaice ale Complexului Energetic Oltenia sunt deja în curs de dezvoltare, iar responsabilitatea implementării revine în principal companiilor.
Rolul Guvernului, în aceste cazuri, este mai degrabă acela de a asigura condițiile necesare derulării investițiilor și de a elimina eventualele blocaje administrative sau de reglementare, potrivit expertului EPG.
Neclarități privind Planul Social pentru Climă
Referitor la protecția consumatorilor și eficiența energetică, Ciocan precizează că programul include inițiative cu potențial impact, însă unele dintre ele se suprapun sau continuă reforme deja asumate. Printre acestea se numără dezvoltarea mecanismelor de sprijin țintit pentru consumatorii vulnerabili și operaționalizarea ghișeelor de eficiență energetică.
Expertul a semnalat o neclaritate legată de Planul Social pentru Climă, prezentat drept prioritate, în condițiile în care România a susținut amânarea implementării ETS2. „Este necesară clarificarea modului în care Guvernul intenţionează să coreleze calendarul ETS2 cu pregătirea şi finanţarea măsurilor din Planul Social pentru Climă, având în vedere legătura dintre cele două instrumente”, se arată în analiză.
În cazul termoficării, accentul cade mai ales pe finanțarea investițiilor, fără o abordare suficient de clară a reformelor economice și instituționale necesare pentru sustenabilitatea sistemelor, mai notează expertul. În privința guvernanței sectorului și a accelerării investițiilor, programul propune măsuri utile, dar care ar avea nevoie de o prioritizare mai riguroasă.
Ciocan consideră binevenită ideea unui Pact Energetic Național, care ar putea asigura continuitatea politicilor energetice indiferent de schimbările guvernamentale. Totuși, acesta ar trebui corelat cu documentele strategice existente — în special cu Strategia Energetică a României, PNIESC și Strategia pe termen lung a României pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, România Neutră în 2050 — pentru a evita suprapunerea obiectivelor și apariția unor angajamente divergente.
EPG este un think-tank independent și o organizație non-profit din România, fondată în 2014 la București, specializată în politici energetice și climatice, analize de piață și tranziție energetică.
