Amendamentul propus de PSD care vizează integritatea în funcțiile publice a stârnit un val de reacții pe scena politică. Tudorel Toader și Dominic Fritz se află în centrul unei dispute legate de constituționalitatea acestei măsuri. Deși proiectul a fost respins de Senat, discuțiile continuă.
Fostul judecător al Curții Constituționale, Tudorel Toader, a declarat că amendamentul care ar fi putut duce la încetarea mandatului lui Dominic Fritz nu este neconstituțional. El a subliniat că efectul nu s-ar aplica retroactiv, chiar dacă amendamentul ținea cont de conflicte de interese constatate definitiv anterior.
Proiectul, care viza integritatea în funcțiile publice, a fost respins de Senat cu doar 55 de voturi favorabile. Amendamentul controversat, susținut de senatorul PSD Ion Cristinel Rujan și de parlamentarii AUR, a fost adoptat inițial de Comisia juridică.
Textul amendamentului prevedea că persoanele aflate în conflict de interese ar fi încetat din funcție în termen de 30 de zile de la intrarea legii în vigoare, chiar dacă situațiile au fost constatate anterior.
Dominic Fritz a acuzat PSD că a introdus amendamentul pentru a-l înlătura de la Primăria Timișoara. El a calificat măsura drept neconstituțională, argumentând că introduce o sancțiune nouă pentru fapte anterioare.
Înalta Curte de Casație și Justiție a confirmat existența unui conflict de interese administrativ în cazul lui Fritz, la 18 iunie. Toader susține că trebuie făcută distincția între data faptelor și aplicarea noii legi, afirmând că „Legea se aplică pe viitor”.
Toader a explicat că nu este neconstituțională legea, deoarece nu sancționează din nou fapta trecută, ci stabilește efectele unei constatări definitive. El a oferit ca exemplu cazul unui parlamentar declarat incompatibil, dar care își continuă activitatea într-o altă funcție.
Într-o declarație pentru Agerpres, Toader a sugerat că respingerea proiectului în Senat a fost mai degrabă rezultatul unor calcule politice decât al argumentelor juridice.
Liderul senatorilor PNL, Daniel Fenechiu, a subliniat că situația lui Fritz trebuie analizată în raport cu decizia Înaltei Curți. El a precizat că decizia „vorbește foarte clar despre sancțiuni”.
Conform ANI, Fritz a contractat un împrumut în campanie de la un arhitect, iar ulterior a semnat un act administrativ în beneficiul firmei acestuia. Fritz a explicat că documentul fusese pregătit înainte de mandatul său, dar Înalta Curte a considerat că simpla existență a unui interes patrimonial era suficientă pentru conflictul de interese.
