Cel mai recent raport al Comisiei Europene arată o creștere a abandonului școlar în România, în ciuda eforturilor prin Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar (PNRAS). Măsurile de austeritate ale guvernului sunt criticate de cadrele didactice, care atrag atenția asupra impactului negativ asupra educației.
Raportul Comisiei Europene relevă o creștere a abandonului școlar în România la 16,8% pentru tinerii între 18 și 24 de ani, aproape de nivelul din 2020. În contrast, media Uniunii Europene a scăzut la 9,1%. Fenomenul este mai pronunțat în mediul rural, cu o rată de 23,7%, comparativ cu 4,6% în orașe.
Programul Național pentru Reducerea Abandonului Școlar sprijină în prezent 2.300 de școli, iar 45% dintre unitățile din primul val au raportat îmbunătățiri. Totuși, problema abandonului școlar rămâne acută, afectând în special comunitățile rome din zonele rurale și suburbane.
Reprezentanții cadrelor didactice critică măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan, subliniind că acestea agravează criza. Marius Nistor, președintele Federației „Spiru Haret”, a declarat pentru Adevărul că „măsurile asumate de Guvernul Bolojan, prin Legea 141/2025, au lovit puternic în salariații din învățământ.”
Profesorul Alexandru Mihalcea a subliniat că raportul nu aduce surprize și că comasările școlare au forțat elevii să parcurgă distanțe mari pentru a ajunge la școală, fără a beneficia de decontarea transportului. „În mediul rural este foarte dificil. Guvernanții au transformat o situație deja dificilă într-una imposibilă,” a spus Mihalcea.
Legea 141/2025 a crescut pragul minim de elevi pentru ca o școală să aibă personalitate juridică, de la 300 la 500 de elevi. Astfel, Ministerul Educației a anunțat că 507 unități școlare vor deveni structuri arondate altor școli, generând proteste.
Modificările din sistemul de burse și transport au fost și ele criticate. Guvernul a redus numărul categoriilor de burse și a restrâns gratuitatea transportului, afectând în special elevii din mediul rural.
De asemenea, norma didactică a profesorilor a crescut, iar plata cu ora a fost redusă, ceea ce a crescut volumul de muncă fără compensații salariale. Guvernul a aprobat și o reducere a numărului de posturi din învățământul preuniversitar, fără o analiză de impact detaliată.
